Kelemen Hunor, liderul UDMR, a făcut recent dezvăluiri cu privire la schimbările din sistemul de securitate națională, într-un interviu acordat G4Media. Acesta susține că a fost informat de membrii coaliției despre un plan al președintelui Nicușor Dan, care, în august 2025, ar fi propus numirea unor cadre de rang înalt în Serviciul Român de Informații (SRI). Potrivit declarațiilor sale, propunerile vizează numirea lui Gabriel Zbârcea și Marius Lazurca pentru poziții de conducere, ceea ce ridică întrebări despre influența politică și echilibrul din domeniul securității naționale.
Propuneri de numire controversate și ecoul în spațiul public
Informația șocantă a fost confirmată de liderul UDMR, care susține că a primit aceste detalii în mod indirect, de la colegii din coaliție, însă fără a specifica sursa exactă. Aceasta se înscrie într-un context politic tensionat, în care funcțiile de vârf din serviciile de intelligence sunt adesea subiect de discuție și scepticism. Propunerile președintelui Nicușor Dan, cel mai recent în funcție, par să fie parte a unui proces de revizuire a conducerii serviciilor, însă modul în care acestea sunt făcute și motivele din spate rămân neclare.
În opinia lui Kelemen Hunor, aceste decizii indică o direcție incertă și potențial problematică pentru stabilitatea și neutralitatea instituțiilor de intelligence. Întrebat despre candidații propuși, el a afirmat că “nu îi cunoaște personal”, dar a exprimat unele îngrijorări legate de influența politică asupra acestor numiri.
Cine este favoritul din pista numirilor pentru șefia SRI?
Însă, șeful UDMR a lăudat, într-un complement, pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, descriindu-l ca fiind o personalitate cu experiență și cu un parcurs profesional solid. În opinia lui Hunor, Predoiu reprezintă o figură de încredere, capabilă să asigure un echilibru în sistemul de securitate națională, în contrast cu alte tentative de influență politică.
Această poziție a liderului maghiar se înscrie pe fondul unei tensiuni generalizate între majoritatea politică și diversele structuri de stat, în care numirile pentru conducerea serviciilor de intelligence sunt adesea subiect de dispută. În plus, Kelemen Hunor pare să sugereze că ar putea fi nevoie de o reevaluare a procesului de selecție pentru aceste poziții, pentru a asigura integritatea și profesionalismul în aceste funcții delicte.
Context și posibile consecințe
Contextul actual al politicii românești se caracterizează prin dinamici complexe, în care liderii de partid și instituțiile statului se află într-un balans fragil. În cazul numirilor pentru conducerea SRI, aceste tensiuni pot avea implicații semnificative, influențând modul în care informațiile de securitate sunt gestionate și, eventual, cum sunt folosite în luarea deciziilor de stat.
Declarațiile lui Kelemen Hunor vin într-un moment în care discuțiile despre reforma și controlul serviciilor se intensifică, în timp ce acuzațiile privind influența politică în numiri de rang înalt continuă să fie un punct sensibil. În timp ce nu sunt încă disponibile reacții concrete din partea mogulilor politici implicați, ultimul episod scoate în evidență dificultățile din sistem și necesitatea unei abordări transparente, pentru a evita orice risc de politicizare a actului de securitate.
Pe măsură ce evenimentele se vor derula, rămâne de urmărit dacă aceste informații vor genera reacții oficiale sau dacă vor deveni doar o altă piesă într-un puzzle complicat al politicii și securității naționale. În fond, stabilitatea și credibilitatea instituțiilor de intelligence vor depinde în mare măsură de modul în care se vor gestiona aceste schimbări și de încrederea pe care o vor inspira în rândul cetățenilor.
