Un scriitor uitat a schimbat istoria: povestea lui Karl Maria Kertbeny și a cuvântului „homosexualitate”
În 1869, într-o Europă unde relațiile între persoane de același sex erau pedepsite prin lege, un scriitor austro-ungar publica anonim un pamflet care avea să schimbe vocabularul și, implicit, concepțiile despre sexualitate. Karl Maria Kertbeny, omul din spatele acestui gest, a propus un termen nou pentru a descrie o realitate deja existentă, dar tratată exclusiv ca infracțiune: „homosexualitate”. Astăzi, conceptul este familiar, dar la momentul apariției sale, a modificat felul în care oamenii erau judecați de lege și de societate.
Născut în 1824 la Viena, Kertbeny a fost jurnalist, traducător și scriitor, cu preocupări legate de literatură, politică și drepturile civile. Experiența care i-a marcat gândirea a fost sinuciderea unui prieten, persecutat din cauza orientării sale sexuale. Acest eveniment l-a determinat să reflecteze asupra modului în care legea și societatea stigmatizau anumite comportamente private.
O nouă abordare a identității sexuale
Înainte de intervenția lui Kertbeny, multe state europene incriminau relațiile între persoane de același sex. În spațiul german, legislația, cunoscută ulterior drept Paragraful 175, considera aceste relații infracțiuni împotriva moralității publice. Kertbeny a decis să intervină în dezbaterea juridică folosind instrumentul limbajului. În 1869, în timpul unei dezbateri despre reforma codului penal prusac, a publicat două broșuri anonime în care critica sancționarea penală a relațiilor între persoane de același sex. Pentru a argumenta că aceste comportamente nu sunt un viciu moral sau o alegere, el a introdus termenii „homosexual” și „heterosexual”.
Ideea era radicală pentru acea epocă. În loc să descrie comportamentul ca pe un act condamnabil, Kertbeny susținea că orientarea sexuală este o caracteristică inerentă a individului, nu o abatere voluntară. Prin această perspectivă, discuția se muta din zona morală în cea a identității și a drepturilor civile. El argumenta că, dacă orientarea nu este aleasă, pedepsirea ei nu poate fi justificată.
De la stigmatizare la studiu științific
Termenii propuși de Kertbeny au fost preluați ulterior de medici, psihologi și juriști, intrând treptat în limbajul științific și juridic al secolului XX. Impactul conceptului a fost amplificat de dezvoltarea psihologiei moderne. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, cercetători precum Richard von Krafft-Ebing și Magnus Hirschfeld au adoptat termenul „homosexualitate” în lucrările lor, contribuind la transformarea subiectului într-un domeniu de studiu științific.
Această schimbare a avut efecte ambivalente. Pe de o parte, orientarea sexuală a început să fie analizată medical, reducând interpretările exclusiv morale. Pe de altă parte, pentru o perioadă, a fost clasificată ca patologie, reflectând limitele cunoașterii epocii. Abia în 1973, Asociația Americană de Psihiatrie a eliminat homosexualitatea din manualul său de diagnostic al tulburărilor mentale, marcând o schimbare majoră în abordarea științifică și socială.
Istoricii subliniază că viziunea lui Kertbeny nu coincide pe deplin cu perspectivele contemporane asupra identității. El vedea orientarea sexuală în termeni relativ rigizi și nu anticipa complexitatea actuală a discuțiilor despre gen și identitate. Karl Maria Kertbeny a murit la Budapesta în 1882, iar contribuția sa a fost recunoscută pe scară largă abia în secolul XX.
