Justiția vâlceană respinge ultimele tentative de a minimaliza faptele de corupție
Se pare că, în continuare, sistemul judiciar din Vâlcea nu acceptă armele simple pentru combaterea fenomenului de corupție la nivel local. Într-un caz recent, judecătorii din județ au respins trei acorduri de recunoaștere a vinovăției în dosare care implicau dare de mită, argumentând că valoarea bunurilor oferite ca mită este insuficientă pentru a dovedi tipicitatea crimei.
Trei cereri de recunoaștere a vinovăției, care includeau în mod evident bunuri cu o valoare aparent redusă — o cutie de bomboane Raffaello, o altă de bomboane Merci, precum și circa 30 de ouă — au fost considerate de instanță a nu constitui elemente suficiente pentru a demonstra comiterea infracțiunii de dare de mită. Judecătorii au afirmat că “valoarea derizorie a bunurilor remise nu poate caracteriza tipicitatea faptei de dare de mită”, chiar dacă aceste acțiuni ar putea aduce atingere legii.
Această decizie marchează încă o etapă într-un război mai amplu purtat de Justiție contra corupției la nivel local, unde așteptările cetățenilor și ale societății civile sunt tot mai mari. În ultimele luni, au fost înregistrate mai multe cazuri în care încercările de a prezenta mită ca fiind minoră sau simbolică au fost respinse de instanțe, în încercarea de a descuraja în continuare practici lipsite de integritate.
Contextul legat de această decizie indică o tendință clară de a evita acceptarea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției în situații în care suma sau valoarea bunurilor oferite pare să fie simbolică. În cazul de față, judecătorii au considerat că, indiferent de valoarea monetară, fapta de dare de mită trebuie să fie tratată cu seriozitate, pentru că orice act de corupție, oricât de mic, adânceștealındepărtează întregi comunități de principiile legalității și echității.
Este de notorietate faptul că, în ultimii ani, lupta contra corupției la nivel local s-a intensificat, însă de multe ori picajele se datorează încercărilor unor inculpați de a minimaliza gravitatea faptelor, apreciind că suma sau valoarea bunurilor ar putea fi un motiv de reducere a pedepsei. În cele mai multe cazuri, însă, judecătorii evită să accepte astfel de argumente, considerând că orice gest de mită sub orice formă reprezintă o amenințare la adresa justiției și a statului de drept.
Reacțiile oficiale și cele din mediul juridic indică o așteptare tot mai mare ca sistemul de justiție să fie ferm în aplicarea legii. Criticile din partea unor experți și ONG-uri pentru depășirea anumitor praguri ale tolerancei în fața micilor fapte de corupție au fost, de asemenea, un factor care a determinat instanțele să rămână încă o dată ferme în decizia lor.
Deși astfel de decizii pot fi interpretate ca o reafirmare a deseori dificilului echilibru între dimensiunea morală și cea penală a faptelor de corupție, ele transmit clar mesajul: corupția, indiferent de magnitudinea sa, rămâne o problemă gravă, care trebuie abordată cu seriozitate și fără acceptări tacite.
Viitorul acestui demers depinde foarte mult de modul în care justiția va continua să aplice legea, dar și de maturitatea societății civile, care din ce în ce mai mult cere transparență și sancționare fermă a comportamentelor deviante. În timp ce unele cazuri de dare de mită, minimizate până acum, sunt respinse, așteptările rămân ca eforturile de prevenție și sancționare să dea roade într-un mod mai consistent, pentru a oprea această formă de corupție de la rădăcină.
