Judecătorul CCR Dacian Dragoș, angajat de aproape două decenii la Universitatea Babeș-Bolyai, devine subiect de dispută politică și juridică după contestarea sa în instanță de către avocata Silvia Uscov. În centrul acuzei se află corelația între cariera academică a judecătorului și numirea sa în cea mai înaltă instanță constituțională a României, iar criticile aduse de reprezentanți ai opoziției și de concurenți politici ridică întrebări despre integritatea și transparența procesului de selecție.
### Cariera academică a lui Dacian Dragoș, punct de discuție
Conform unui comunicat al Universității Babeș-Bolyai, Dacian Dragoș “este angajatul universității din anul 2002” și, pe durata acestor ani, “cariera sa academică este legată exclusiv de predarea și cercetarea în domeniul științelor juridice”. În ciuda acestei bătălii juridice, specialiștii în drept și comentatorii politici subliniază că activitatea universitară a lui Dragoș îi conferă o expertiză solidă în domeniul constituțional, dar totodată accentuează fragilitatea unei numiri în funcție fără o transparentizare adecvată.
Contestația adusă de Silvia Uscov, susținută de reprezentanții Partidului AUR, la Curtea de Apel din București, vizează modul în care Dacian Dragoș și alți judecători au fost numiți în CCR. Afirmând că procesul de selecție nu a fost suficient de clar sau transparent, avocata a solicitat anularea deciziei de numire, argumentând eventuale conflicte de interese și lipsa unor criterii publice rigorous.
### Incertitudini legate de procedura de numire și consecințele politice
După decizie, dezbaterile s-au intensificat, fiind puse în discuție influența politică în procesul de selecție a judecătorilor CCR. În condițiile în care această Curte trebuie să asigure echilibrul și respectarea Constituției, criticile privind transparența proceselor de numire riscă să compromită credibilitatea întregului sistem judiciar. În plus, suspectele legături între numirile politice și compoziția instanței sunt de actualitate, ținând cont că în ultimii ani dreptul a fost zguduit de controverse și acuzații de influențe politice ostile integrității judiciare.
Reprezentanții Partidului AUR și ale unor organizații civice au invocat lipsa unui proces deschis și a unor criterii publice pentru numirile în CCR, ceea ce, după opinia lor, “subminează autoritatea și credibilitatea Curții Constituționale”. Ei solicită verificarea temeinică a procesului de selecție și, dacă este cazul, reluarea procedurii pentru a asigura un cadru mai transparent și mai echitabil.
### Perspective și reacții din sistemul judiciar și mediatic
De partea cealaltă, apărătorii judecătorului Dragoș și susținătorii actualei proceduri de numire afirmă că aceste critici reprezintă o încercare de discreditare a instituției și a judecătorului în sine. Ei subliniază că experiența și profesionalismul lui Dacian Dragoș sunt factori esențiali pentru buna funcționare a CCR, iar procesul de selecție s-a făcut conform legii și normelor în vigoare.
Contextul actual creează o atmosferă încărcată de tensiuni, întrucât dezbaterile privitoare la organizarea și integritatea sistemului judiciar au fost fertile în ultimii ani, mai ales în preajma alegerilor sau a deciziilor ce vizează legislația fundamentală. În lumina acestor evenimente, multe voci din mediul juridic și politic consideră că este nevoie de o reevaluare a modului în care se realizează numirile în funcțiile cheie, pentru a evita orice suspicion de influență puternică sau de interes.
Deși încă nu există o decizie definitivă în cazul contestării, rămâne de urmărit cum vor evolua dezbaterile și dacă autoritățile vor adopta măsuri de clarificare care să îmbunătățească transparența procesului de numire al judecătorilor la CCR. Într-un sistem democratic, asigurarea credibilității și integrității judiciarului rămâne un obiectiv fundamental, iar acest eveniment aduce în prim-plan necesitatea unui proces cât mai deschis și clar în numirea celor mai înalte autorități ale justiției.
