Judecători solicită reduceri de puteri pentru președinții de instanțe și propun modificări în legea justiției
Un grup de judecători din România, condus de magistrata Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București, a lansat un apel la modificarea legislației din domeniul justiției, solicitând reducerea atribuțiilor președinților de instanțe și schimbări în modul de alegere a membrilor colegiilor de conducere a instanțelor. Inițiativa marchează un moment important în dezbaterea din sânul sistemului judiciar, unde se caută un echilibru mai echitabil între influența conducătorilor instanțelor și independența justiției.
Puteri restrânse pentru președinții de instanțe — un pas spre independență mai mare
Răspunzând preocupărilor legate de concentrarea excesivă a atribuțiilor în mâinile președinților de instanțe, Raluca Moroșanu a explicat la TVR Info că modificările propuse urmăresc să limiteze influența excesivă exercitată de aceștia asupra activității judecătorilor și asupra procesului decizional. “Pe scurt, se dorește ca puterile președinților să fie diminuate, pentru a proteja independența judecătorilor și pentru a evita situațiile în care funcțiile administrative pot afecta imparțialitatea instanței,” a subliniat aceasta.
Această propunere vine în contextul dezbaterilor ample despre modul în care leadership-ul în sistemul judiciar influențează procesul decizional și integritatea instanțelor. De-a lungul anilor, criticile legate de excesul de putere al șefilor de instanțe au fost rezultatul unor cazuri sau situații în care independența judecătorilor a fost pusă sub semnul întrebării. Reforma propusă vizează să aducă un plus de transparență și echilibru în sistem, reducând posibilitatea ca anumite decizii administrative sau personale să afecteze continuitatea și imparțialitatea actului de justiție.
Alegerea membrilor colegiilor de conducere — o schimbare în principiile democratice
Un alt aspect semnificativ al propunerilor vizează modul de alegere a reprezentanților în colegiile de conducere ale instanțelor. Raluca Moroșanu a recomandat implementarea unor proceduri mai democratice, menite să evite controlul excesiv din partea conducătorilor și să garanteze transparență în selecția celor care gestionează politică și administrarea instanțelor.
Această propunere răspunde unei nevoi acute de reformare a mecanismelor de reprezentare în instanțe, în condițiile în care în trecut au existat cazuri în care influența politicului sau interesele personale au afectat procesul decizional. Crearea unor proceduri de alegere mai democratice, cu participare largă a judecătorilor, ar putea spori legitimitatea și transparența conducerii în sistemul judiciar.
Context și reacții din sistemul judiciar
Inițiativa judecătoarei Moroșanu vine pe fondul unei perioade de tensiuni între diferite structuri din cadrul justiției și factorii politici, unde reforma legislației a fost adesea un punct de discuție aprins. În ultimii ani, presiunile externe și schimbările legislative au ridicat semne de întrebare asupra independenței profesionale a judecătorilor și a echilibrului puterilor în justiție.
Reforma propusă a fost salutată de unele浮entități ale sistemului judiciar, dar și criticată de susținători ai status quo-ului, care consideră că schimbările ar putea slăbi oarecum autoritatea președinților de instanțe. Cu toate acestea, majoritatea specialiștilor consideră că măsurile exacte pentru reducerea influenței conducerii sunt necesare pentru consolidarea veritabilă a statului de drept și pentru asigurarea unor proceduri democratice în sistemul judiciar.
Unul dintre cele mai recente momente în această discuție a fost dezbaterea publică și consultările din Parlament, unde proiectele de reformă au fost analizate de mai mulți experți și reprezentanți ai societății civile. Mulți anticipă că, în viitorul apropiat, aceste propuneri vor fi introduse în procesul legislativ, în tentativa de a aduce un sistem judiciar mai independent și mai responsabil.
Perspective și provocări
Deși propunerile pendulează între dorința de reformă și temerile legate de destabilizarea anumitor structuri, ceea ce este clar este că discuția despre modul în care se aleg și se exercită puterile în sistemul judiciar va continua. Într-un moment de schimbări structurale în justiție, orice reformă trebuie să fie atent echilibrată pentru a nu compromite independența judecătorilor, dar și pentru a întări respectul față de instituțiile statului de drept.
Perspectiva celor din sistem indică un proces de dialog și ajustare, în speranța de a construi un sistem judiciar mai solid, mai transparent și mai democratic. Rămâne de văzut dacă aceste propuneri vor fi adoptate în forma inițială sau dacă vor fi modificate pentru a răspunde și așteptărilor și temerilor tuturor actorilor implicați. În orice caz, dezbaterea este departe de a se încheia, iar evoluțiile din următoarele luni vor fi decisive pentru viitorul justiției din România.
