Unul dintre cele mai răsunătoare jafuri de artă din lume este analizat marți în fața instanței din Assen, Olanda. Furtul, care a vizat inclusiv tezaurul de AUR de la Coțofenești, un simbol al patrimoniului românesc, a șocat prin amploarea sa. În ciuda recuperării parțiale a obiectelor, o întrebare persistentă rămâne: cum a fost posibil acest jaf într-un muzeu european?
Jaful de la Muzeul Drents: O schemă îndrăzneață
Trei bărbați – Douglas W., Bernhard Z. și Jan B. – sunt acuzați de implicare în furtul comis în ianuarie anul trecut la Muzeul Drents din Olanda. Un al patrulea suspect va fi judecat separat, la finalul acestui an, pentru furtul plăcuțelor de înmatriculare folosite la mașina de evadare. Suspecții au folosit un dispozitiv exploziv pentru a arunca în aer o ușă a muzeului și a pătrunde în interior.
Printre obiectele furate s-au numărat coiful de AUR de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României. Cazul a provocat un val de indignare, atât în Olanda, cât și în România. Premierul Marcel Ciolacu a calificat piesele drept „de o valoare inestimabilă”. Directorul Muzeului Național de Istorie din București a fost demis, fiind acuzat că nu a asigurat protecția adecvată a exponatelor.
Negocieri și probe în instanță
Un moment-cheie al anchetei a fost recuperarea coifului și a două dintre cele trei brățări. Aceasta a fost posibilă în urma unei înțelegeri cu doi dintre suspecți, care au păstrat tăcerea luni de zile în fața anchetatorilor. Acordurile încheiate ar putea duce la reducerea pedepselor pentru Douglas W. și Jan B., detalii ce urmează să fie clarificate de procurori.
Bernhard Z. respinge acuzațiile. Avocatul său a declarat că nu a fost încheiat niciun acord cu acesta și că clientul său neagă orice implicare în furt. Pe parcursul audierilor preliminare, inculpații au reclamat și metodele de investigare, susținând că ar fi fost supravegheați de serviciile de informații olandeze. Bernhard Z. a afirmat chiar că ar fi descoperit dispozitive de ascultare în celula sa.
Ancheta a scos la iveală și elemente concrete care îi leagă pe suspecți de jaf. Jan B. ar fi cumpărat un baros și un ciocan de lemn cu două zile înainte de spargere, iar ADN-ul său a fost identificat pe o rangă găsită în sala de expoziție.
Provocări și întrebări fără răspuns
Furtul coifului de la Coțofenești rămâne unul dintre cele mai sensibile episoade recente pentru România, atât prin valoarea materială, cât și prin încărcătura identitară a obiectului. Procesul care începe acum va trebui să stabilească responsabilitățile și să răspundă unei întrebări esențiale: cum a fost posibil ca unele dintre cele mai importante artefacte ale României să fie furate atât de ușor dintr-un muzeu european? Instanța din Assen va analiza probele și circumstanțele personale ale inculpaților în perioada următoare.
