Iurie Leancă își asumă responsabilitatea în dosarul fraudei bancare
Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat astăzi, în cadrul primei ședințe de judecată din acest an în procesul lui Vladimir Plahotniuc, că își reproșează doar faptul că nu a demisionat la timp, în contextul scandalului fraudei bancare. Afirmația a fost supusă analizei în calitate de martor al apărării, subliniind necesitatea asumării responsabilităților din trecut.
„Este important să nu se uite ce am făcut ca ministru și premier în Republica Moldova. Pe frauda bancară, pot să-mi reproșez doar că nu mi-am dat demisia la timp,” a declarat Leancă. În discursul său, a evidențiat că problema intervenției statului în sistemul financiar a fost discutată deja din luna iunie, fără a se anticipa gravitatea situației.
Rugămințile lui Leancă și suspiciunile din spatele fraudei
Leancă a adus în discuție suspiciunile legate de “atacurile raider”, care ar fi început mai devreme decât se crede. Deși a refuzat să identifice anumiți actori implicați, fostul premier a lăsat să se înțeleagă că nu doar Ilan Șor a beneficiat de pe urma acestor manoperi. „Așa-zisele atacuri raider au început în 2011, iar în spate au fost și actori din Moldova și din afară,” a adăugat el.
Pe de altă parte, avocații lui Vladimir Plahotniuc au încercat să contureze o imagine a unei împărțiri a responsabilităților între partidele politice din acea perioadă. Avocatul Lucian Rogac a explicat că instituțiile financiare responsabile în acea eră erau sub umbrela Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). „Martorul a venit să confirme că nu a primit indicații de la Plahotniuc, având în vedere contextul politic al anului 2013-2014”, a subliniat Rogac.
Contradicții și reacții din partea procurorilor
Declarațiile lui Leancă nu au fost totuși privite cu ochi buni de către procurorii implicați în caz. Alexandru Cernei, procurorul de caz, a calificat afirmațiile fostului premier ca fiind „irelevante” pentru procesul în desfășurare. „A vorbit doar despre el și despre acțiuni post-factum, fără să comunice detalii legate de activitățile lui Plahotniuc sau ale lui Șor,” a punctat Cernei.
Investigațiile anterioare, inclusiv documentarul „Cutia Neagră PLUS”, au arătat că la acea vreme Guvernul a fost presat să acorde garanții de stat, lucru pe care Leancă îl făcuse cu reticență. De altfel, pe 25 septembrie 2014, la o săptămână după ce informațiile despre starea precară a sistemului bancar au fost făcute publice, Guvernul său a aprobat un pachet de legi ce permitea acordarea de garanții de stat pentru a salvarea băncilor afectate.
În acest context, Leancă a reafirmat că a încercat să se asigure că toți cei implicați în procesul decizional erau la curent cu gravitatea situației. „Toată lumea a fost de acord cu soluția prezentată, iar responsabilitatea a fost partajată. Toți liderii au avut un rol în acest proces”, a declarat fostul premier.
De asemenea, Iurie Leancă se confruntă cu acuzații legate de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, unde procurorii susțin că acțiunile sale au prejudiciat statul cu peste 392 milioane de lei. Aeroportul a fost restituit oficial statului anul acesta, ceea ce amplifică atenția asupra acțiunilor sale anterioare.
Pe măsură ce procesul continuă, dezvăluirile și mărturiile din trecut vor rămâne un subiect de dezbatere publică, cu implicarea foștilor lideri politici care joacă roluri esențiale în conturarea direcției în care va evolua cazul fraudei bancare din Republica Moldova.
