Iranul acuză Bruxelles-ul de ipocrizie în contextul atacurilor aeriene
Ministerul de Externe iranian a lansat acuzații de ipocrizie la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, criticând „tăcerea” acesteia cu privire la atacurile aeriene efectuate de SUA și Israel pe teritoriul iranian. Reacția vine în contextul unei escaladări a tensiunilor și a bombardamentelor, cu Teheranul acuzând Washingtonul și Tel Avivul de agresiune.
Potrivit agenției DPA, oficialii iranieni au reproșat șefei Comisiei Europene că „dă undă verde ocupației, genocidului și atrocităților, iar acum spală crima de agresiune americano-israeliană și crimele de război împotriva iranienilor”. Ministerul iranian a criticat-o pe von der Leyen pentru că nu a condamnat moartea celor 165 de fete ucise într-un atac asupra unei școli din orașul Minab, pe 28 februarie. Incidentul a avut loc în prima zi a campaniei de bombardamente.
Reacția oficialilor și investigația privind atacul de la minab
Pentagonul și președintele american Donald Trump au declarat că o anchetă cu privire la atacul asupra școlii din Minab este în desfășurare. O investigație a publicației americane New York Times sugerează că școala ar fi fost lovită de o rachetă de croazieră americană Tomahawk. Ministerul iranian a întrebat, totodată, de ce Ursula von der Leyen nu a exprimat nicio reacție publică în legătură cu atacurile asupra spitalelor, siturilor istorice, instalațiilor petroliere, sediului poliției diplomatice, bazelor de pompieri și cartierelor rezidențiale.
Într-o postare pe rețeaua de socializare X, Ministerul iranian a subliniat că „tăcerea în fața fărădelegii și atrocității nu este altceva decât complicitate”. Reacția Teheranului vine după ce președinta Comisiei Europene a postat, de asemenea, pe rețeaua de socializare, un mesaj despre conflict, afirmând că „Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor”. Această declarație a fost interpretată de unii oficiali iranieni ca o dorință a doamnei von der Leyen de schimbare a regimului de la Teheran și de înlocuire a acestuia cu unul pro-occidental, obiectiv urmărit, de asemenea, de președintele Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu prin lansarea acestui război.
Bombardamentele continuă, ținte vizate și efecte
Potrivit Pentagonului, în primele zece zile de război au fost atacate peste 5.000 de ținte în Iran. Instalațiile nucleare, cele de producție și lansare a rachetelor balistice, depozitele de muniții, bazele armatei și ale Corpului Gărzilor Revoluționare, au fost principalele ținte. De asemenea, au fost vizate locațiile unde se estimează că s-ar afla lideri politici și militari. Israelul a lovit, de asemenea, o rafinărie și patru rezervoare de petrol, provocând un nor chimic și o ploaie toxică la Teheran.
Ca o ripostă la atacurile continue, Iranul a anunțat că va suspenda temporar acordul nuclear cu marile puteri și va continua să consolideze capacitățile sale militare.
