Iranul, izolat în fața conflictului: prietenii de ieri, tăcuți azi
Iranul, marginalizat de multă vreme pe scena internațională din cauza sancțiunilor occidentale, se confruntă cu o realitate crudă: lipsa sprijinului concret din partea aliaților săi, în contextul noilor tensiuni militare. În pofida legăturilor diplomatice, comerciale și chiar militare pe care le-a menținut cu diverse state, republica islamică pare să fie singură în fața amenințărilor militare. O analiză a publicației The New York Times, preluată de Rador Radio România, scoate la iveală un tablou al izolării, în care promisiunile de solidaritate nu se concretizează în acțiuni.
Relații comerciale și strategice, dar fără garanții
Turcia și India, state cu care Iranul avea relații importante în diverse domenii, au reacționat cu prudență. China, principalul partener comercial al Iranului, a ales calea abordării diplomatice, fără a oferi un sprijin ferm. Coreea de Nord, Venezuela și Rusia, considerate aliate în trecut, par să ezite să ofere un ajutor direct. Analiza subliniază că multe dintre aceste țări își mențin relațiile cu Iranul din motive strategice, geografice și economice, ceea ce nu le determină să riște angajarea într-un conflict.
Miercuri, Turcia a anunțat doborârea unei rachete balistice iraniene, incident pe care Teheranul l-a negat. Un înalt oficial american a confirmat că racheta viza o bază aeriană din sudul Turciei, unde este dislocat un contingent al Forțelor Aeriene americane. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, deși a condamnat atacurile americano-israeliene asupra Iranului, a subliniat că nu dorește destabilizarea regiunii. Fostul diplomat turc Sinan Ulgen, actual director al unei instituții de la Istanbul, a declarat că Turcia are o poziție tradițională față de Iran, bazată pe „respect solid” și pe necesitatea coexistenței geografice.
Milițiile pro-iraniene, o forță limitată
Experții consideră că politica externă a Iranului, orientată spre investițiile în miliții loiale, a avut consecințe negative. Cele mai importante grupări armate pro-iraniene, precum Hezbollah și Hamas, sunt acum limitate de conflictele cu Israelul. Milițiile Houthi din Yemen și cele irakiene nu pot schimba cursul evenimentelor din Iran.
China, care achiziționează peste trei sferturi din petrolul iranian, a făcut apel la reținere și a trimis un emisar pentru a media situația. Rusia, cel mai apropiat aliat al Iranului în trecut, pare să își limiteze ajutorul pentru a evita o escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu. Potrivit Hannei Notte, directoare a programului Eurasia de la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, „Rusia și-ar putea menține politica prin care încearcă să evite un conflict militar cu Israelul și cu Statele Unite în Orientul Mijlociu”.
