Iranul a lansat un atac cu rachete asupra Tel Avivului, ca represalii pentru uciderea lui Ali Larijani, fost secretar al Consiliului Suprem de Securitate Naţională, conform informațiilor transmise de presa oficială iraniană. Atacul, descris drept „valul 61” al operațiunii „Promisiune Îndeplinită 4”, a folosit rachete de mai multe tipuri, inclusiv „Khorramshahr 4”, „Qadr”, „Emad” și „Kheibar Shekan”, unele cu capacitate pentru ogive multiple.
O declarație a Gărzilor Revoluționare menționează că ofensiva a vizat „peste 100 de obiective militare și de securitate” și că sistemele de apărare aeriană israeliene au fost depășite. În același timp, autoritățile iraniene au legat atacul de moartea lui Larijani și a „tovarășilor săi”, fără a oferi detalii precise despre circumstanțele decesului acestuia.
Răspunsul Iranului și reacția Israelului
Șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a avertizat că Teheranul pregătește un răspuns „decisiv și descurajant” împotriva Israelului și Statelor Unite pentru moartea oficialului, asigurând că acesta va avea loc „la momentul și locul potrivit”, conform comunicatului oficial. De asemenea, Gărzile Revoluției au susținut că au fost provocate pene de curent în anumite zone ale Tel Avivului, îngreunând totodată intervenția echipelor de urgență.
Serviciul de urgență israelian Magen David Adom (MDA) a raportat că două persoane au murit în Ramat Gan, districtul Tel Aviv, din cauza impactului asupra clădirii în care se aflau. Acesta este primul bilanț al victimelor în urma atacurilor iraniene din 9 martie. Numărul total al deceselor în Israel a ajuns la 14, în timp ce Iranul susține că peste 230 de persoane au murit în urma atacurilor.
Amplificarea tensiunilor regionale
Atacul cu rachete, revendicat de Iran, marchează o escaladare semnificativă a tensiunilor în regiune. Incidentul vine pe fondul unei serii de evenimente cu potențial exploziv, inclusiv atacuri reciproce și declarații belicoase. Decizia Iranului de a ataca direct Tel Avivul reprezintă o schimbare față de tacticile anterioare, sporind riscul unui conflict pe scară largă.
O eventuală intensificare a conflictului ar putea avea consecințe majore pentru stabilitatea regională, dar și pentru economiile globale. Comunitatea internațională a reacționat prompt, mulți lideri politici și diplomați pledând pentru moderație și dialog. Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite este așteptat să se întrunească de urgență pentru a discuta despre această situație.
