Conform Romania-insider.com: Președintele Klaus Iohannis cere Parlamentului să reevalueze legislația care permite construcția și finalizarea proiectelor hidroenergetice în arii protejate, redeschizând astfel dezbaterea privind echilibrul între securitatea energetică și protecția mediului. Solicitarea a fost depusă pe 12 august, după ce Curtea Constituțională respinsese în iunie obiecțiile prezidențiale pe acest subiect.
Nevoia de reevaluare
În nota ce însoțește cererea, Iohannis susține că este necesară o reevaluare a necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative adoptate, ținând cont și de evoluțiile intervenite de la inițierea propunerii legislative. Președintele argumentase anterior că legea ar putea permite reducerea limitelor ariilor protejate și renunțarea la evaluări de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice, inclusiv cele declarate de interes național de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Proiecte vechi, noi ambiții
Legislația, inițiată de senatorul PSD Daniel Zamfir, vizează facilitarea finalizării unor proiecte hidroenergetice neterminate. Compania de stat HIDROELECTRICA intenționează să reia și să finalizeze mai multe proiecte începute în perioada comunistă. Ministerul Energiei a propus completarea a aproximativ 10 hidrocentrale nefinalizate, cu o capacitate combinată de circa 700 MW, invocând investițiile substanțiale deja realizate.
Aceste proiecte au rămas neterminate timp de ani de zile, unele confruntându-se cu obstacole de mediu și juridice. Reluarea lor a căpătat o importanță sporită în contextul presiunilor pentru creșterea producției interne de electricitate și consolidarea securității energetice a României.
Opinii divergente și context energetic
Organizațiile de mediu, precum DECLIC și alte grupuri civice, se opun reluării unor proiecte din cauza impactului potențial asupra ecosistemelor riverane. Acestea susțin că modernizarea capacităților hidroexistente ar putea aduce câștiguri energetice cu costuri de mediu mai mici decât finalizarea unor proiecte mai vechi situate în arii protejate.
Disputa survine într-un moment în care România resimte presiuni asupra sistemului electric, în urma opririi ambelor reactoare de la centrala nucleară CERNĂVODĂ din cauza nivelului excepțional de scăzut al apelor Dunării. Guvernul a încercat, de asemenea, să mențină capacități suplimentare de generare pe bază de cărbune, dincolo de termenele de decarbonizare existente.
Parlamentul va trebui acum să reexamineze legislația la solicitarea președintelui, chiar dacă Curtea Constituțională s-a pronunțat deja asupra constituționalității acesteia.
Sursa: Romania-insider.com
