Augustin Lazăr, fostul procuror general, a afirmat că recuperarea artefactelor de AUR furate din Muzeul Drents din Assen reprezintă un moment crucial pentru investigarea tezaurului regal de la Sarmizegetusa Regia. Potrivit acestuia, este necesară intensificarea eforturilor pentru găsirea celorlalte piese ale tezaurului, dar și pentru stoparea reciclării monedelor antice pe piața neagră.
Un nou impuls pentru investigații
Lazăr a explicat că recuperarea artefactelor din Olanda ar trebui să impulsioneze investigațiile privind cele 10 brățări „orfane” ale tezaurului regal furat de la Sarmizegetusa Regia. Acesta a subliniat existența unor imagini și înregistrări video ale brățărilor, precum și rapoarte de expertiză care ar putea facilita identificarea și recuperarea acestora. Fostul procuror general a accentuat nevoia de a verifica dacă artefactele respective sunt incluse în urmărire internațională prin Interpol.
De asemenea, Lazăr a menționat importanța asigurării resurselor necesare pentru Serviciul specializat al Poliției Române, inclusiv resurse umane, informaționale și logistică pentru investigații continue. Acesta a menționat că rețeaua națională de procurori specializați în protejarea patrimoniului cultural și natural, desemnați prin ordinul Procurorului General din 2018, trebuie să își continue activitatea cu poliția judiciară.
Monitorizarea pieței de antichități
În opinia lui Augustin Lazăr, este vitală intensificarea investigațiilor pentru recuperarea monedelor „orfane”, care sunt vândute online pe piața neagră. Acesta a evocat existența unor tezaure de mii de denari romani, stateri Koson de AUR, precum și scuturi furate din situl Piatra Roșie. Lazăr a subliniat că pe internet circulă un număr mare de monede și artefacte furate din România.
Contextul istoric al furturilor
Fostul procuror general a amintit că furturile din siturile arheologice, muzee, colecții și expoziții au avut loc în perioade de instabilitate, precum mineriadele, războiul din fosta Iugoslavie, evenimentele de la 11 septembrie 2001, războaiele din Irak și Ucraina. În astfel de momente, vigilența autorităților și ordinea de drept slăbesc, iar grupările infracționale proliferează.
Lazăr a conchis prin a sublinia necesitatea continuării acțiunilor de diplomație culturală, intensificarea vigilenței în apărarea bunurilor identitare și revizuirea strategiilor de securitate în contextul noilor amenințări, inclusiv conflicte hibride și noile tehnologii digitale.
Augustin Lazăr a fost procuror general al României în perioada 2016-2019.
