O inscripție greacă descoperită recent în Marea Moschee din Homs, Siria, alimentează o dezbatere istorică de secole. Cercetătorii încearcă să afle dacă moscheea a fost construită pe locul unui templu dedicat zeului Elagabal, un preot care a devenit împărat roman în secolul al III-lea d.Hr. Descoperirea inscripției, realizată în timpul lucrărilor de restaurare, ar putea oferi noi indicii despre istoria complexă a sitului.
Inscripția și misterul Templului Soarelui
Orașul Homs, cunoscut în antichitate sub numele de Emesa, este renumit pentru importanța sa istorică. Marea Moschee din centrul orașului, cu designul său oval neobișnuit, este un punct de reper important. Inscripția a fost găsită la baza uneia dintre coloanele moscheii, sugerând o legătură cu trecutul religios al sitului. Studiul realizat de Dr. Maamoun Saleh Abdulkarim, profesor de arheologie și istorie la Universitatea din Sharjah, consideră că inscripția ar putea fi o piesă lipsă în puzzle-ul istoric.
De-a lungul timpului, situl a servit drept loc de cult pentru mai multe religii. Se crede că moscheea a fost construită peste o biserică dedicată Sfântului Ioan Botezătorul, care ar fi înlocuit o structură mai veche, posibil un templu păgân. Dr. Abdulkarim consideră că „dacă se confirmă asocierea sa cu simbolistica cultului solar, aceasta ar putea indica o continuitate spațială între sanctuarul păgân și structurile religioase ulterioare construite pe același sit”.
Un oraș modelat de schimbări religioase
Studiul prezintă Emesa ca un oraș modelat de trei faze religioase majore: păgânismul, creștinismul și islamul. Inscripția este sculptată într-un bloc de granit care face parte dintr-o bază de coloană din interiorul moscheii. Textul este scris în limba greacă și a fost descoperit pentru prima dată în timpul săpăturilor din 2016. Arheologul Teriz Lyoun, șeful Departamentului de Săpături din Homs, a menționat că inscripția fusese îngropată sub podeaua moscheii.
Istoricul Abdulhadi Al-Najjar a oferit o traducere preliminară a textului pe Facebook în mai 2016, descriind un conducător puternic, comparat cu forțele naturii. Dr. Abdulkarim observă că textul grecesc conține nereguli gramaticale, specifice Siriei din epoca romană, unde aramaica era limba dominantă. El subliniază că „această inscripție greacă, chiar dacă are un caracter epic și nu este foarte detaliată, oferă indicii cu privire la legătura dintre această moschee și o clădire păgână, poate Templul Soarelui”.
De la preot la împărat, o tranziție lentă
Orașul Emesa a fost un important centru religios și comercial, situat pe rute comerciale cheie. Viața religioasă a orașului se concentra pe zeul soarelui Elagabalus, al cărui templu era un punct central pentru ritualuri și festivaluri. Elita religioasă asociată cu Templul Soarelui deținea o putere semnificativă, un exemplu fiind chiar marele preot care a devenit împărat roman. Trecerea de la păgânism la creștinism în Emesa nu a fost bruscă. „Creștinismul nu a înlocuit păgânismul brusc. În schimb, ambele comunități au coexistat timp de generații”, explică Dr. Abdulkarim.
Studiul oferă o perspectivă asupra continuității culturale și adaptării în Orientul Mijlociu. Dr. Abdulkarim a precizat că analiza inscripției continuă, iar rezultatele detaliate vor fi publicate într-o lucrare academică în următoarele luni.
