Inflația își continuă ascensiunea în România, atingând 9,9% în martie, potrivit estimărilor Băncii Comerciale Române (BCR), o creștere față de 9,3% înregistrată în februarie. Această cifră este ușor peste mediana consensului Bloomberg, care indica o valoare de 9,85%. Specialiștii anticipează presiuni inflaționiste persistente, influențate de factori interni și externi.
Creșterea prețurilor la combustibili și impactul lor
Principalul factor care a contribuit la creșterea inflației este majorarea prețurilor la combustibili, reflectând șocurile din piața globală de petrol. În contrast, prețurile gazelor naturale au înregistrat o scădere semnificativă, atenuând parțial presiunea ascendentă. Guvernul a intervenit cu măsuri menite să atenueze efectele prețurilor ridicate la combustibili pentru populație, prelungind, de exemplu, plafonarea prețurilor la gaze naturale până în aprilie 2027.
Potrivit analiștilor, impactul direct al acestor măsuri asupra inflației ar trebui să fie limitat. Totuși, se așteaptă efecte indirecte, care ar putea amplifica presiunile inflaționiste. Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, a revizuit prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026, de la 4,6% la 5,1%. Această ajustare reflectă în principal impactul preconizat al creșterii prețurilor la combustibili, în urma conflictului din Iran.
Perspectivele Băncii Naționale și ale experților
ING Bank, prin vocea economistului șef Valentin Tătaru, apreciază că inflația va depăși sau se va menține peste pragul de 10% în următoarele luni, atingând un maxim de aproximativ 11% în aprilie. Această evoluție ar putea determina Banca Națională a României (BNR) să mențină rata dobânzii neschimbată pentru o perioadă mai lungă. ING Bank nu anticipează reduceri ale ratei dobânzii în acest an.
BCR consideră că majorările de dobândă sunt improbabile, chiar dacă o gestionare mai strictă a lichidităților ar putea fi necesară, în cazul unor episoade de depreciere a cursului de schimb. Ciprian Dascălu anticipează că BNR va analiza posibilitatea reducerii dobânzii cel mai devreme în noiembrie, la ultima ședință a anului. Decizia va ține cont de evaluarea șocului energetic și a eficacității măsurilor guvernamentale, dar și de evoluțiile de la Banca Centrală Europeană (BCE).
Inflația “core2”, care exclude prețurile volatile, a înregistrat o ușoară scădere în martie, ajungând la 8,2% față de 8,3% în luna precedentă. Inflația alimentară a încetinit ușor la 7,9%, în timp ce inflația produselor nealimentare a rămas constantă la 5,1%. Inflația serviciilor a scăzut la 10,2%. În termeni lunari, prețurile de consum au crescut cu 0,78% în martie.
