O creștere a prețului petrolului ar putea alimenta inflația în România
România este extrem de sensibilă la fluctuațiile prețurilor petrolului, iar o eventuală creștere a acestora ar putea genera o majorare a inflației. Un analist financiar avertizează că o astfel de evoluție ar putea forța Banca Națională a României (BNR) să adopte măsuri mai drastice pentru a stabiliza prețurile.
Influența pieței energetice asupra indicelui prețurilor de consum (IPC) este semnificativă. O creștere de 10% a prețurilor petrolului poate conduce la o majorare de 0,3 puncte procentuale a inflației anuale. Impactul direct se observă prin scumpirea combustibililor, urmată de efecte indirecte asupra costurilor de transport și producție industrială. Bunurile nealimentare, care includ energia și combustibilul, dețin o pondere majoră, de 49%, în „coșul” inflației.
Efectele unui preț al petrolului în creștere
Dacă prețul mediu al petrolului Brent ar urca de la 70 de dolari la 100 de dolari pe baril, costurile de achiziție ar crește cu peste 40%. Radu Puiu, analist în cadrul XTB România, estimează că această creștere ar putea adăuga aproximativ 1,29 puncte procentuale la rata anuală a inflației din România. Un scenariu mai pesimist, cu petrolul la 120 de dolari pe baril, ar putea crește inflația cu până la 1,5 puncte procentuale.
Aceste evoluții ar putea determina BNR să implementeze o politică monetară mai restrictivă pentru a contracara șocurile externe. Și alte economii europene sunt expuse la astfel de riscuri, dar amploarea efectelor variază. De exemplu, în Cehia, un șoc al prețului petrolului ar putea majora inflația cu 0,2 până la 1,9 puncte procentuale, afectând și creșterea economică. Economia cehă, fiind mai dependentă de petrol, ar putea fi mai vulnerabilă la aceste schimbări.
Cursul valutar și rolul inflației
Deși petrolul este o marfă globală cotată în dolari (USD), cursul de schimb al leului (RON) joacă un rol important în inflația internă. Efectul de „transmisie” al deprecierii monedei naționale a scăzut de la 60-70% la începutul tranziției, stabilizându-se la un maxim de 25% în prezent. Acesta indică un sistem monetar mai matur și o producție internă mai rezistentă.
Strategia BNR de „flotare controlată”, menită să limiteze fluctuațiile, este esențială pentru stabilitatea economică. Deoarece importurile de energie sunt în dolari, o depreciere bruscă a leului ar putea amplifica efectele creșterii prețurilor petrolului. Inflația ridicată, persistentă în perioada 2022-2026, a devenit o frână pentru creșterea Produsului Intern Brut (PIB), erodând consumul intern.
Inflația diminuează puterea de cumpărare a populației, afectând negativ activitatea economică. Creșterea costurilor operaționale influențează producția, reducând profiturile și descurajând investițiile necesare pentru creșterea pe termen lung. Calea României către stabilitatea prețurilor depinde de evoluțiile globale din sectorul energetic.
O analiză realizată la începutul anului 2026 de S&P Global a evidențiat faptul că șocurile severe ale prețurilor petrolului ar putea contribui la o contracție de până la 1% a PIB-ului României, conform lui Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
