Sectorul IT românesc, un pilon esențial al economiei naționale, contribuie cu peste 7% la Produsul Intern Brut, fiind unul dintre cele mai dinamice și inovative domenii ale economiei locale. Cu toate acestea, analizele recente evidențiază o discrepanță majoră între potențialul acestei industrii și nivelul de integrare a tehnologiilor avansate precum Inteligența Artificială (AI). În timp ce sectorul contribuie substanțial la PIB, gradul de adoptare a AI în companiile românești rămâne modest, iar competențele digitale ale populației adulte sunt încă insuficiente pentru a susține o dezvoltare accelerată în digitalizare.
Importanța sectorului IT pentru economia României și potențialul nevalorificat al AI
Estimările indică faptul că sectorul IT aduce în economie peste 7% din valoarea totală a PIB-ului, poziționându-l ca un motor de creștere cu impact puternic pe piața muncii și în sectoare conexe precum serviciile și producția. Chiar și așa, un studiu recent arată că numai 5% dintre companiile autohtone utilizează inteligența artificială. Aceasta reprezintă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea afacerilor, inovare și crearea unor soluții competitive, atât pe plan local, cât și internațional.
“Tocmai aici se află o mare nevoie de accelerare. Deși avem un sector IT puternic, implementarea AI încă nu a devenit o prioritate pentru majoritatea firmelor,” explică reprezentanții Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS). Într-un context global, unde AI este considerată o tehnologie-cheie pentru inovare și eficiență, România riscă să rămână în urmă dacă nu va investi mai mult în educație și cercetare în domeniu.
Competente digitale și digitalizare – obstacole majore în dezvoltarea AI
Pe lângă reticența companiilor în adoptarea AI, populația adultă din România evidențiază un alt obstacol major: competențele digitale avansate. Potrivit datelor ANIS, mai puțin de o treime dintre adulți dețin abilități digitale suficient de avansate pentru a participa activ în economia digitală. Aceasta înseamnă că, pe de o parte, forța de muncă nu este pregătită pentru schimbările tehnologice, iar, pe de altă parte, școlile și programele de formare profesională nu răspund pe deplin nevoilor pieței moderne.
“Pentru a fi competitive, țara trebuie să investească în educație digitală, nu doar în infrastructură, ci și în formarea specialiștilor care pot integra AI-ul în procesele de business,” atrag atenția specialiști în domeniu. În absența unor inițiative consistente de învățare și adaptare, șansele de a beneficia pe deplin de potențialul tehnologiilor avansate rămân limitate.
Confuzia și temerile în fața tehnologiei
Deși tehnologia AI promite beneficii majore în eficientizarea serviciilor și crearea de soluții inovatoare, reticența oamenilor și a companiilor din România nu se datorează doar lipsei de informații. Se întâlnește și o anumită teamă față de schimbare, deființarea unor poziții de muncă, sau chiar de lipsa unor reglementări clare care să protejeze interesele și drepturile utilizatorilor.
De aceea, este esențial ca autoritățile să dezvolte strategii naționale clare, care să stimuleze atât investițiile în cercetare, cât și în educație digitală. Creșterea nivelului de conștientizare și a competențelor va determina o utilizare mai largă și mai responsabilă a tehnologiei AI, nevoie imperativă pentru a face față competiției globale.
Pe măsură ce alte țări își intensifică eforturile de digitalizare, România rămâne în urmă dacă nu va accelera procesul de adoptare a tehnologiilor avansate și de educație digitală. În lumea în continuă schimbare, timpul și resursele dedicate acestor inițiative vor decide dacă țara va putea transforma avantajele sectorului IT în beneficii concrete pentru întreaga economie și societate. Ultimele evoluții indică o nevoie urgentă de acționeze, pentru ca România să nu piardă șansa de a deveni un jucător relevant în economia digitală europeană și globală.
