Izolarea a devenit o criză globală, afectând majoritatea oamenilor, care se retrag din dialog și compromis, preferând siguranța mediilor familiare în detrimentul riscului asociat schimbării. Acest fenomen a fost evidențiat de Barometrul de Încredere Edelman 2026, o cercetare efectuată în 28 de țări, care arată că șapte din zece respondenți raportează o reticență sau un refuz de a avea încredere în persoane care au valori, abordări privind problemele sociale, origini sau surse de informare diferite.
Cauzele izolării
Izolarea este alimentată de mai mulți factori, printre care se numără anxietatea economică, care a atins niveluri record, prăbușirea optimismului, scăderea încrederii în instituții și criza informațională. Două treimi dintre angajați se tem că noile politici comerciale și tarife le vor afecta negativ compania pentru care lucrează, în timp ce 54% dintre respondenții cu venituri mici și 44% dintre cei cu venituri medii cred că vor fi lăsați în urmă, în loc să beneficieze de avantaje reale ale implementării inteligenței artificiale generative.
Consecințele izolării
Creșterea nivelului de izolare a alimentat naționalismul, ceea ce face mai dificilă competiția companiilor multinaționale cu cele locale. Încrederea în companiile cu sediul în “țara mea” depășește semnificativ încrederea medie în companiile străine, cu cele mai mari diferențe în Canada, Japonia și Germania. Peste o treime dintre respondenți își doresc mai puține companii străine pe piața lor internă, chiar dacă acest lucru ar duce la prețuri mai mari și o gamă mai redusă de produse și servicii.
“Izolarea a devenit noua criză a încrederii”, a declarat Richard Edelman, CEO Edelman. “În ultimii cinci ani, am asistat la o trecere de la frică la polarizare, apoi la resentimente și, acum, la izolare. Oamenii se retrag din dialog și compromis, preferând siguranța mediilor familiare în detrimentul riscului asociat schimbării.” Așteptarea este ca CEO-ul să conducă acest proces, prin strategii susținute public, precum consultarea persoanelor cu valori și origini diferite și discuții constructive cu angajații care critică compania.
În acest context, “Angajatorul meu” este considerat cel mai bine poziționat să faciliteze încrederea, conectând grupurile și contribuind la reconstruirea încrederii. Fiind instituția cea mai de încredere, “Angajatorul meu” este perceput ca principal intermediar al încrederii între grupuri aflate în dezacord, atât de către cei cu mentalitate de izolare, cât și de cei inclinați spre deschidere. Barometrul de Încredere Edelman trage un semnal de alarmă, subliniind necesitatea reconstruirii încrederii și a conectării grupurilor izolate, pentru a preveni consecințele negative ale acestei crize globale.
