Subvenții pentru șomaj, deturnate către firmele de pază
Premierul Ilie Bolojan a semnalat, printr-o postare pe Facebook, o serie de nereguli în modul în care sunt cheltuite fondurile publice alocate programelor de subvenționare a locurilor de muncă. O analiză a programelor din 2025 a dezvăluit o discrepanță majoră între scopul inițial al acestora și modul în care sunt utilizate resursele financiare. Mai mult de jumătate dintre beneficiarii acestor ajutoare guvernamentale s-au angajat la firme de pază, cu o concentrare semnificativă în București și zonele adiacente, precum și în județele Gorj și Galați.
„O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte și bani publici cheltuiți cu responsabilitate,” a scris premierul în postarea sa, subliniind importanța unei gestionări eficiente a fondurilor publice. Programul guvernamental, menit să sprijine persoanele aflate în dificultate pe piața muncii și să încurajeze crearea de locuri de muncă, pare să fi fost deturnat, beneficiind de lacunele legislative.
Mecanismul „suveică” și abuzurile identificate
Programul de sprijin, conceput pentru a încuraja angajarea șomerilor de peste șase luni, a persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani și a părinților singuri, oferea angajatorilor o subvenție lunară de 2.250 de lei pentru o perioadă de 12 luni. În schimb, angajatorii aveau obligația de a menține persoanele angajate în muncă timp de minimum 18 luni.
Cu toate acestea, cifrele arată că, din cele peste 13.200 de persoane subvenționate în 2025, un număr semnificativ de 6.816 au fost angajate în firme de pază. Concentrarea acestor angajări în anumite regiuni ridică semne de întrebare cu privire la eficiența programului și la respectarea principiilor de echitate. Analizele arată că în unele cazuri, aceleași persoane au beneficiat de subvenții de mai multe ori.
Măsuri urgente pentru corectarea situației
Premierul a recunoscut existența unor „mecanisme de tip ‘suveică'”, în care aceleași persoane sunt angajate succesiv la diferite firme, beneficiind repetat de subvenții, fără o integrare reală pe termen lung pe piața muncii. El a subliniat că astfel de practici sunt posibile din cauza „neclarităților din lege” și a lipsei de reacție din partea celor responsabili.
În urma acestor constatări, Ilie Bolojan a dispus Ministerului Muncii să identifice soluții și să ia măsuri concrete pentru a corecta deficiențele programului. Scopul este de a asigura utilizarea eficientă a fondurilor publice și de a sprijini companiile și persoanele care contribuie real la economia națională. Guvernul va prezenta un set de măsuri în următoarele ședințe pentru a stopa aceste practici.
