În luna mai, Sharon Wilson a folosit o cameră de termoviziune pentru a dezvălui o amenințare planetară la centrul de date al lui Elon Musk din Memphis. Turbinele pe gaz care alimentează cel mai mare supercomputer AI din lume pompau fumuri invizibile în cerul statului Tennessee, o “cantitate incredibilă de poluare”, spune Wilson, fost lucrător în industria petrolului și gazelor din Texas.
## Impactul asupra mediului
Centrul de date Colossus al xAI elimină în atmosferă mai mult gaz care încălzește planeta decât o centrală electrică mare, estimează Wilson. În același timp, produsul principal al instalației, chatbotul nonconformist al lui Musk, Grok, a repetat teorii conspiraționiste și a promovat ideologii de extremă dreaptă. “Este o risipă oribilă, oribilă”, spune Wilson, indicând imagini generate de Grok ca exemplu a ceea ce se arde sub formă de gaz fosil pentru a produce astfel de rezultate. “Ce scop util servește asta?”
## Regulamentarea industriei
Oamenii de știință privesc cu neliniște boomul inteligenței artificiale, pe măsură ce acesta poluează lumea naturală cu carbon și lumea digitală cu pericole ce variază de la mituri dubioase despre sănătate până la pornografie deepfake care vizează copii. Unii experți se tem că centrele de date ar putea deraia tranziția către o economie curată, adăugând un obstacol inutil sarcinii aproape utopice de a împiedica planeta să se încălzească peste 1,5C. “Această idee că doar costul mai scăzut al energiilor regenerabile va conduce la decarbonizare nu este suficientă”, spune Hannah Daly, profesoară de energie sustenabilă la University College Cork. “Pentru că, dacă există o sursă uriașă de cerere de energie care vrea să crească, ea se va așeza pe aceste active fosile blocate.”
În Irlanda, centrele de date consumă o cincime din electricitatea țării și se estimează că vor consuma aproape o treime în câțivi ani. Extinderea rapidă a halelor pline de cipuri a dus la o interdicție de facto a conectării lor la rețea în 2021. Traiectoria de “creștere enormă, exponențială” este cea care îngrijorează cel mai mult, spune Daly. “Nu sunt sigură dacă Irlanda este un caz izolat sau un vestitor al a ceea ce urmează. Dar este cu siguranță un exemplu de avertisment.”
## Viitorul industriei
Companiile tech au rezistat presiunilor de a oferi date detaliate despre amprenta energetică a AI, dar estimările populare se situează între 0,2 și 3 wați-oră pentru o interogare simplă de text și cresc considerabil pentru “cercetare aprofundată” și producție video. “Ceea ce mă îngrijorează este că implementăm AI într-un mod în care nu avem o idee clară despre consumul de energie”, spune Sasha Luccioni, coordonatoarea pentru climă a companiei AI Hugging Face. “Practic, operăm pe ipoteza că nu este o problemă sau că, dacă este, va fi cumva rezolvată, în loc să o abordăm din timp.”
Unele voci cer o pauză, cel puțin până când vor exista reguli mai bune. În octombrie, raportorul special al ONU pentru dreptul omului la apă potabilă sigură a cerut un moratoriu asupra dezvoltării de noi centre de date, invocând impacturile de mediu dăunătoare. În decembrie, o coaliție de peste 230 de grupuri de mediu din SUA a cerut un moratoriu național până când acestea vor fi reglementate. “Poate sunt puțin naivă, dar încă mai cred că AI poate face bine în lupta împotriva crizei climatice, proiectând următoarea generație de baterii, urmărind defrișările, prezicând uragane”, spune Luccioni. “Sunt atât de multe lucruri bune pentru care am putea folosi AI și, în schimb, creăm site-uri de social media pline de gunoi generat de AI, în timp ce centrele de date sunt alimentate de generatoare diesel.”
