Imnul Uniunii Europene a fost intonat cu forță la slujba de Bobotează din Constanța, într-un gest simbolic și încărcat de semnificații politice, organizată de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. Cuvintele sale, rostite în timpul ceremoniei religioase, au atras atenția și au ridicat întrebări despre poziția bisericii în contextul relației României cu Uniunea Europeană și situației geopolitice actuale.
Un gest simbolic cu încărcătură politică
În timpul slujbei de Bobotează de marți, prelatul a cerut cântarea imnurilor naționale, dar a făcut o observație surprinzătoare: „Să cânte imnul României și imnul Uniunii Europene. Vrem nu vrem, suntem în UE.” O afirmație care a fost percepută atât ca un reminder al apartenenței țărilor europene la Uniunea Europeană, cât și ca o declarație subtilă despre realitățile sociale și politice ale momentului.
ÎPS Teodosie, cunoscut pentru pozițiile sale dure și adesea controversate, a fost recent supus unor controverse. În ultimele luni, a fost anchetat de Patriarhie pentru declarații considerate pro-rușe, inclusiv pentru susținerea unor politicieni și lideri de opinie aflați în opoziție cu diplomaticele oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române. Cazul său scoate în evidență complexitatea poziției Bisericii în contextul geopolitic, dar și influența pe care o are în comunitate.
Legătura între religie, politică și geopolitică
Au fost momente și în trecut în care reprezentanții bisericii și-au exprimat opinii cu impact politic, însă discursul de marți al ÎPS Teodosie pare să fie cel mai clar și mai direct semnal despre situația în care se află România față de Uniunea Europeană. În condițiile în care tensiunile dintre Occident și Rusia se intensifică, iar România se află într-o poziție delicată, declarațiile lor pot avea efecte simbolice și pot influența percepția comunității.
De altfel, participarea la ceremonii religioase cu astfel de mesaje a fost frecventă pentru unele personaje publice, dar actul de a lega simbolic imnul UE de un eveniment bisericesc extrem de important, cum este Boboteaza, dă nu doar o conotație patriotică, ci și o aliniere subtilă la actualele realități geopolitice ale regiunii.
Reacțiile și perspectivele din spațiul public
Reacțiile publice la această întâmplare nu s-au lăsat așteptate. Mulți simpli credincioși și analiști au interpretat gestul ca pe un semn al încercării bisericii de a revendica un loc în dezbaterea politică și geopolitică, în timp ce alții au văzut în discursul lui Teodosie o declarație de loialitate față de anumite orientări politice sau o expresie a faptului că, în ciuda afirmațiilor oficiale, prioritar pentru biserică rămâne atractivitatea simbolurilor naționale și europene.
În același timp, oficialii bisericii, inclusiv Patriarhia, evită deocamdată comentarii directe despre declarațiile făcute în cadrul slujbei, lăsând situația să se dezvolte în continuare. În cursul zilei, se așteaptă reacțiile grupurilor civice și ale politicienilor, iar situația ar putea avea repercusiuni asupra imaginii și poziției politico-religioase a liderului religios implicat.
Tensiunea dintre nevoia de a merge pe linia spirituală și rolul de actor în discursurile publice de felul celui îndreptat de Teodosie devine din ce în ce mai pregnantă, reflectând, fără îndoială, o societate dezbătută și polarizată pe teme esențiale legate de identitate și orientare geopolitică în perioada extrem de tumultoasă pe scena internațională.
