Recesiunea tehnică a României: Primele reacții ale autorităților
România a intrat oficial în recesiune tehnică, cu o scădere economică de -0,4% în primele două trimestre ale anului 2024, o realitate îngrijorătoare recunoscută de autorități. În această lumină, premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că această contracție face parte dintr-un „cost anticipat și inevitabil” al tranziției către un model economic bazat pe investiții și disciplină bugetară.
Bolojan a subliniat că „recesiunea tehnică nu reprezintă o criză, ci o perioadă de corecție economică.” Potrivit acestuia, România se află în mijlocul unei schimbări fundamentale, trecând de la un model bazat pe deficit și consum, către unul sustenabil, axat pe productivitate și export.
Schimbări structurale și provocări
Premierul a menționat că în 2025, România a înregistrat o creștere economică de doar 0,6%, subliniind dificultățile întâmpinate în implementarea acestui nou model economic. „Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB,” a explicat el. Acest efort, deși necesar, a generat nemulțumiri sociale, iar întrebarea rămâne: cum va reacționa societatea la aceste ajustări?
Bolojan a caracterizat anul 2024 ca fiind „atipic”, având un deficit bugetar de 8-9% din PIB, dar și o creștere modestă a economiei, inferioară așteptărilor. „Acest lucru nu s-a întâmplat deoarece o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent și nu spre dezvoltarea reală a economiei,” a adăugat el.
Perspective de redresare
Cu toate că recesiunea tehnică a generat îngrijorări, premierul s-a arătat optimist cu privire la redresarea economică din a doua jumătate a anului 2025. A afirmat că „în iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. Acum avem disciplină fiscală și o direcție clară.”
Bolojan a declarat că această tranziție necesită un efort colectiv și gestionarea atentă a resurselor. El a insistat asupra faptului că „dacă tranziția se va desfășura corect, economia va deveni constant solidă, iar prosperitatea va fi construită pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi.”
În acest context, remarcile premierului au stârnit reacții diverse, critici venind și din partea opoziției. Sorin Grindeanu a declarat că aceasta este o „rușine” și că există un vinovat pentru această situație economică. Acest conflict politic îngreunează și mai mult managementul crizei, adâncind diviziunile între autorități și opozanți.
Recesiunea tehnică subliniază provocările pe care le întâmpină România în contextul tranziției economice. Deși autoritățile își mențin optimismul, viitorul economic va depinde de modul în care se gestionează aceste provocări și se implementează schimbările necesare. Este o perioadă delicată, iar eficiența reformelor va fi esențială în construirea unei economii mai competitive și reziliente.
