Iarna a lăsat urme adânci în România, în special în zona montană, unde stratul de zăpadă a atins cote impresionante în ultimii ani. Potrivit datelor oficiale, Munții Făgăraș au fost cei mai afectați, stația Bâlea-Lac înregistrând cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă: 260 cm în 2021, 256 cm în 2019 și 225 cm în 2022.
## Recorduri de zăpadă în zona montană
Aceste recorduri demonstrează că iernile din România pot fi extrem de severe, cu perioade scurte de ninsoare intensă care pot acumula cantități mari de zăpadă. Un episod extrem s-a produs în ianuarie 2021, când la altitudini de peste 1.800 m s-au acumulat aproape 70 cm de zăpadă în doar 24 de ore, pe fondul unor precipitații intense și al vântului puternic, cu rafale de peste 90 km/h în zonele înalte. “În ultimul deceniu se observă o tendință de diminuare în intensitate și arie a ninsorilor, dar nu sunt excluse perioade scurte în care acestea să se manifeste mai intens”, spun specialiștii.
## Ani cu ninsori istorice în zonele joase
Regiunile joase ale țării nu au fost ocolite de ierni severe, unele dintre ele lăsând urme adânci în memoria colectivă. Anii 2010, 2014, 2017 și 2019 au fost marcați de ninsori abundente, care au adus stratul de zăpadă la cote semnificative: până la 70 cm în estul și sud-estul țării, aproximativ 70 cm în nordul Moldovei, 65 cm la Brăila și 64 cm la Craiova. Capitala, Bucureștiul, a avut parte și ea de ierni severe, stratul de zăpadă depășind 40-60 cm în unele stații, dar și de perioade fără zăpadă, cum a fost cazul anilor 2020 și 2025.
## Geruri severe și tendințe climatice
Gerurile severe au fost o altă caracteristică a iernilor din România, temperaturile minime înregistrate fiind unele dintre cele mai scăzute din ultimii ani. Astfel, în ianuarie 2017, temperatura a scăzut până la -32°C la Întorsura Buzăului, în timp ce la București s-a înregistrat o temperatură minimă de -21,8°C. Anul 2017 a fost deosebit de sever, cu cele mai scăzute temperaturi maxime zilnice, de -15,9°C la Baraolt, -10,2°C la București Băneasa și -23,1°C la Vf. Omu. Tendința actuală pare a fi una de diminuare a intensității și ariei ninsorilor, dar este important să nu excludem perioade scurte de ninsoare intensă, care pot avea impact semnificativ asupra vieții cotidiene și a infrastructurii.
