Iarna românească, tot mai lipsită de viscol și zăpadă
Două caracteristici esenţiale ale iernii au dispărut aproape complet în România, conform lui Sorin Cheval, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie. „Viscolul era pe vremuri un fenomen comun, dar acum nu mai putem vorbi decât despre absența sa totală în ultimii ani”, afirmă Cheval, subliniind că iarna a suferit cele mai drastice schimbări în faţa încălzirii globale.
Ploile mild și lipsa precipitațiilor sub formă de zăpadă au devenit tot mai frecvente. Anul acesta a fost considerat excepțional datorită unui episod ce a adus un strat de zăpadă de 48 cm în București, un eveniment rar pentru capitală. „În prezent, media tinde spre zero în privința viscolelor. Am avut, în ultimii ani, un singur episod, și acela a fost moale și aproape fără impact”, a declarat Cheval pentru HotNews.ro.
Schimbările climatice și efectul asupra iernii
Cercetătorul subliniază că schimbările în circulația aerului și activitățile ciclonilor mediteraneeni sunt factori majori în modificarea peisajului climatic. Aceștia aduc vreme caldă și ploi, înlocuind anticicloni siberieni care aportau temperaturi scăzute. „Când spuneam iarnă, spuneam zăpadă. Acum, aceste povești par demult apuse”, explică cercetătorul.
Ioan Popescu, un agricultor din Câmpia Română, confirmă perspectiva expertului: „În tinerete, iarna avea un alt aspect. Acum, cerul e deseori gri și rece, dar zăpada lipsește. Când ne-am schimba sărbătorile de iarnă fără ninsoare?” Părerile oamenilor sunt diverse, dar un lucru este cert: iarna a pierdut din magia de altădată.
Valuri de căldură tot mai devreme
Pe de altă parte, vara se încălzește accelerat, cu valuri de căldură ce încep din aprilie și se extind adesea până în octombrie. „În trecut, valurile de căldură începeau capete în iunie, rar în mai. Acum vedem temperaturi de peste 30 de grade chiar și în aprilie”, atrage atenția Cheval. Spre exemplu, pe 21 octombrie 2023, România a înregistrat maxime de peste 35 de grade, ceea ce ar fi fost de neimaginat în urmă cu câteva decenii.
Efectele acestor schimbări sunt resimțite și în mediul urban. Cheval observă că orașele devin din ce în ce mai calde și uscate, în special din cauza fenomenului insulei de căldură urbană. „Zonele urbane sunt mai afectate, iar situația se agravează odată cu creșterea dimensiunii orașelor”, a spus el.
Pe măsură ce ne îndreptăm spre un viitor climatic incert, specialiștii se tem de consecințele pe termen lung ale acestor schimbări. Chiar dacă Cheval minimizează idea dispariției totale a anotimpurilor, el recunoaște că transformările sunt evidente și implacabile. „Este o tranziție pe care o trăim, iar efectele se vor amplifica în decadelor viitoare.”
Iarna românească, o dată caracterizată prin viscole aspre și zăpezi abundente, se transformă, lăsând loc unui peisaj din ce în ce mai atipic. Aceste schimbări ne determină să ne întrebăm ce ne rezervă viitorul climatic și cum ne va influența viața cotidiană.
