Kelemen Hunor trimite un semnal clar privind accesul copiilor la rețelele sociale: limite până la vârsta de 14 ani
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a ieșit recent în evidență cu o declarație menită să pună în vedere riscurile utilizării medierii digitale de către cei mici. Într-un context în care social media domină viața adolescenților, politicianul a spus că „la această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online”, motiv pentru care familia sa a decis să limiteze accesul la rețelele sociale până la vârsta de 14 ani.
Această poziție nu vine doar ca o opinie personală, ci reflectă o preocupare tot mai înrădăcinată în rândul părinților și autorităților din întreaga țară, în fața creșterii numărului de cazuri în care utilizarea excesivă sau necontrolată a mediului digital a avut efecte negative asupra micuților. Într-un mediu în care informațiile false și conținutul violent sau inadecvat sunt aproape la un click distanță, autoritățile și specialiștii promovează măsuri pentru protecția celor mai vulnerabili.
De ce este importantă limitarea accesului la social media până la o anumită vârstă?
Potrivit experților în psihologia copilului, etapa preadolescenței și adolescenței timpurii reprezintă perioade critice în dezvoltarea cognitivă și emoțională. În aceste perioade, creierul lor este mai susceptibil la influențe externe, iar expunerea precoce la mediul online poate amplifica riscurile precum anxietatea, depresia, problemele de comportament sau dificultățile de concentrare.
„La această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online, motiv pentru care familia a decis să limiteze accesul la rețelele sociale,” a explicat liderul UDMR. Această măsură, afirmă specialiștii, nu reprezintă o restricție arbitrară, ci o strategie de protecție, menită să permită formarea unui criteriu propriu de selecție și discernământ pentru copil, odată cu maturizarea.
De altfel, în ultimii ani, tot mai mulți părinți și cadre didactice iau în considerare crearea unor limite clare pentru accesul la tehnologie, în special în primii ani de școală. Unii susțin chiar limitarea totală a timpului petrecut online, pentru a crește orele de joc în aer liber și alte activități tradiționale, benefice pentru dezvoltarea socială și fizică a copiilor.
Contextul legislativ și răspunsul din partea autorităților
Deși legislația românească nu prevede un prag legal explicit pentru accesul copiilor la social media, se promovează tot mai des ideea de responsabilizare a părinților și de promovare a unui mediu online sigur pentru cei mici. În același timp, platformele mari, precum Facebook sau Instagram, au implementat funcții speciale de control parental și limitări de vârstă, în încercarea de a proteja utilizatorii tineri.
Kelemen Hunor nu a fost singurul lider care a susținut această abordare preventivă. În ultimele luni, alte personalități au atras atenția asupra importanței educației digitale și a necesității de a forma deprinderi sănătoase în utilizarea tehnologiei. Propunerea de a restricționa accesul social media până la vârsta de 14 ani rămâne o idee discutată și în rândul părinților, dar și în mediul politic, ca o măsură de protecție.
Naivitatea de a considera tehnologia doar o unealtă inofensivă face loc, din ce în ce mai mult, înțelegerea riscurilor și responsabilităților ce vin odată cu accesul necontrolat la mediul digital. Într-un context în care societatea trebuie să echilibreze între beneficiile și pericolele online, decizia unei familii precum cea a lui Kelemen Hunor devine un exemplu de responsabilitate față de proporțiile și impactul digitalizării.
În timp ce discuțiile despre legislație și măsuri de protecție continuă, părinții sunt cei care, în ultimă instanță, trebuie să decidă momentul în care micuții lor pot naviga pe propriile virtuale. În toate aceste perspective, imaginea unei copilării fără social media până la o anumită vârstă devine, din ce în ce mai mult, o opțiune de protecție și bun simț.
