Jumătate din populația urbană a României, adică aproximativ 4 milioane de oameni, va fi afectată de valuri de căldură extreme până în anul 2040, potrivit unui raport recent. Acesta arată că temperatura medie anuală înregistrată la nivel național în 2024 a fost cu 3,1 grade Celsius mai mare decât media perioadei 1971-2000.
## Impactul schimbărilor climatice
“Anul 2025 a confirmat ceea ce datele climatice indică de mai mulți ani: schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile și tot mai frecvente”, spun specialiștii. Episoadele de temperaturi extreme, perioadele prelungite de secetă, precipitațiile intense și fenomenele meteo neobișnuite au pus presiune pe ecosisteme, infrastructură și comunități, inclusiv în România. În acest context, 2025 a fost un an al contrastelor și al provocărilor, dar și al lecțiilor importante despre adaptare, reziliență și nevoia de acțiune informată.
## Consecințe și prognoze
Raportul arată că 41 de luni este durata celei mai lungi secete din istoria recentă a României, în perioada martie 2022 – iulie 2025, timp în care peste 1.000 de fenomene asociate furtunilor severe au fost raportate în 2024. De asemenea, intervalul 2035 – 2045 este deceniul în care este estimat a avea loc colapsul convecției curentului subpolar din Atlanticul de Nord, care ar atrage după sine efecte în cascadă, climatice, dar și sociale. Potrivit raportului, pentru fiecare euro produs, economia românească emite aproape 500 de grame de CO2, de peste două ori mai mult decât media Uniunii Europene.
## Reziliență climatică și acțiune
“Creșterea temperaturilor medii, frecvența mai mare a valurilor de căldură, alternanța dintre perioade de secetă severă și episoade de precipitații intense, precum și impactul asupra resurselor de apă, agriculturii și sănătății populației evidențiază vulnerabilitatea crescută a teritoriului național în fața riscurilor climatice”, notează experții. Datele și analizele din 2025 arată clar că schimbările climatice nu mai pot fi tratate ca evenimente izolate, ci ca procese sistemice, cu efecte cumulative. Adaptarea la schimbările climatice, alături de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, devine o necesitate strategică pentru România, nu doar o opțiune. Lecțiile anului 2025 indică faptul că reziliența climatică depinde de cooperarea dintre cercetare, autorități și societate, precum și de transformarea informației climatice în decizii concrete și acțiuni pe termen lung.
