Guvernul contestă acuzațiile de presiune asupra CCR în cazul pensiilor magistraților
Guvernul României a respins acuzațiile formulate de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, conform cărora premierul Ilie Bolojan ar fi exercitat presiuni asupra Curții Constituționale (CCR) printr-o scrisoare referitoare la reformele în domeniul pensiilor magistraților. Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, într-un răspuns oferit pentru HotNews.
„Premierul nu a făcut niciun fel de presiuni asupra CCR, nu a formulat avertismente, ci a prezentat o situație de fapt”, a subliniat Dogioiu, argumentând că un astfel de demers este în interesul informării corecte a instanței. Reacția autorităților vine pe fondul anunțului că judecătorii CCR se vor reuni pe 11 februarie pentru a discuta această sesizare, într-o situație critică care implică potențiale pierderi financiare pentru România din fondurile europene.
Război de declarații între puteri
Acuzațiile aduse de Savonea s-au concentrat pe o scrisoare adresată CCR de premierul Bolojan, în care se menționa că România ar putea pierde fonduri europene din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă nu se ia o decizie în timp util în ceea ce privește reforma pensiilor magistraților. Aceasta a caracterizat demersul drept o ingerință în activitatea judecătorească, incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.
„Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene, ci o condiție esențială”, a subliniat Savonea în cadrul unui apel adresat premierului, cerând confirmarea publică a respectării principiului independenței justiției. Judecătoarea a afirmat că CCR nu poate fi folosită ca un instrument de validare a obiectivelor financiare ale executivului, ci trebuie să se bazeze strict pe analizele juridice.
Ce urmează pentru România?
În acest context tensionat, premierul a reiterat necesitatea ca CCR să fie pe deplin informată pentru a lua o decizie corectă. Dogioiu a menționat că și Lia Savonea a transmis anterior Curții Constituționale o expertiză privind evoluția pensiilor, lucru pe care l-a justificat ca fiind un demers normal.
Pe de altă parte, mesajul lui Ilie Bolojan către președinta CCR, Simina Tănăsescu, evidențiază presiunea enormă pe care reforma pensiilor magistraților o exercită asupra relațiilor dintre executiv și judiciar. „Comisia Europeană a apreciat că jalonul referitor la pensii este considerat neîndeplinit, însă așteaptă decizia CCR”, a scris Bolojan, subliniind că totul depinde de verdictul instanței pe 11 februarie.
Perspective tulburi
În acest peisaj tensionat, rămâne de văzut cum va reacționa CCR la argumentele competititve și la presiunile externe legate de fondurile UE. Ceea ce este cert este că reforma pensiilor magistraților nu doar că a generat o dispută publică între instituții, dar a ridicat și semne de întrebare cu privire la independența justiției în contextul asistenței financiare europene.
Societatea civilă și experții în drept reclamă că orice încercare de influențare a judecătorilor constituționali poate avea repercusiuni grave asupra credibilității statului de drept în România. Totodată, dialogul între puterile statului trebuie să se desfășoare în limitele acceptabile ale respectului pentru demnitatea și autonomia fiecărei instituții.
În atmosfera actuală, anumite măsuri și reforme politice vor fi atent monitorizate, în timp ce României îi revine datoria de a demonstra că respectă valorile europene, inclusiv principiul separării puterilor în stat.
