Premierul Ilie Bolojan a fost solicitat de Comunitatea Declic și Asociația Funky Citizens să își angajeze răspunderea Guvernului și să prezinte public calendarul acțiunilor pentru reforma justiției. Acest demers vine în contextul în care Executivul are deja pe masă amendamentele cerute pentru modificarea legilor justiției.
### Priorități pentru Reforma Justiției
Printre cele mai urgente măsuri propuse de experții cooptați de Declic și Funky Citizens se numără revenirea anchetării magistraților de la Serviciul de Anchete Speciale la DNA, DIICOT și parchetele comune, stoparea practicii delegărilor “strategice” a judecătorilor, precum și menținerea aceluiași complet de judecată până la soluționarea cauzei. Amendamentele vizează un pachet complex de modificări legislative, incluzând Legile Justiției, Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, Legea nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, Codul penal și Codul de procedură penală.
Experții desemnați de cele două organizații pentru participarea la grupul de lucru de la Guvern sunt Diana Ionescu și Roxana Mândruțiu din partea Declic, și Adrian Rista din partea Funky Citizens. Ei aduc o bogată experiență în domeniul justiției și al drepturilor cetățenești. Diana Ionescu este lector universitar doctor la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Roxana Mândruțiu este avocata Declic, avocat specializat în dreptul administrativ, dreptul mediului și sănătății, iar Adrian Rista este activist civic și avocat cu o experiență de peste 15 ani în societatea civilă.
### Acțiuni și Propuneri Concrete
Printre modificările propuse se mai numără nulitatea absolută a actelor de procedură efectuate ulterior unei modificări nelegale a completului, concurs obligatoriu pentru toate funcțiile de conducere, publicarea obligatorie a tuturor hotărârilor judecătorești pe o platformă digitală unică și națională, transmiterea live a ședințelor de judecată în cauzele de contencios administrativ și cauzele penale, precum și suspendarea delegării până la soluționarea dosarelor penale cu risc de prescripție.
“Reformele propuse nu afectează independența reală a judecătorilor – dimpotrivă, o consolidează prin eliminarea mecanismelor de presiune informală și a concentrării arbitrare a puterii administrative. Justiția trebuie să fie deschisă, previzibilă și responsabilă. Cetățenii au dreptul să știe cum funcționează sistemul care le aplică legea, să aibă acces la hotărârile pronunțate în numele lor și să fie siguri că repartizarea dosarelor nu depinde de voința unui singur om”, se arată în expunerea de motive ce însoțește amendamentele propuse.
### Context și Dezvoltări
Petiția pentru reforma justiției a fost lansată în urma investigațiilor care au expus capturarea sistemică a sistemului judiciar. Peste 210.000 de cetățeni au cerut acțiuni concrete, inclusiv demiterea unor oficiali și investigarea corupției din magistratură. În data de 14 ianuarie 2026, Guvernul a anunțat o nouă reuniune a Comitetului de analiză și revizuire a legislației în domeniul justiției, la Palatul Victoria, marcând un pas important către o posibilă reformă a justiției. În această privință, este de așteptat ca următoarele etape să aducă clarificări și concretizări în ceea ce privește implementarea și impactul propunerilor de reformă asupra sistemului judiciar din România.
