Grecia se alătură Australiei în lupta împotriva efectelor negative ale rețelelor sociale asupra copiilor. Începând cu 1 ianuarie 2027, minorii cu vârsta sub 15 ani nu vor mai avea acces la platformele populare precum Instagram, TikTok, Facebook și Snapchat, a anunțat miercuri premierul KYRIAKOS Mitsotakis. Decizia vine ca urmare a îngrijorărilor tot mai mari privind impactul acestor rețele asupra sănătății mintale a copiilor.
Măsura vine după modelul australian
Grecia nu este prima țară care ia o astfel de măsură drastică. Australia a adoptat o interdicție similară pentru copiii sub 16 ani, cu mai bine de un an înainte. Această mișcare a Greciei pune presiune crescută pe Comisia Europeană pentru a adopta un cadru legislativ comun la nivelul întregului bloc. Obiectivul este de a proteja copiii de conținutul dăunător și de efectele nocive ale utilizării excesive a rețelelor sociale.
Motivația din spatele interdicției
Decizia premierului GREC își are rădăcinile în cercetările care au demonstrat efectele negative ale rețelelor sociale asupra tinerilor. Studiile indică o legătură între utilizarea excesivă a acestor platforme și creșterea anxietății, depresiei și a altor probleme de sănătate mintală în rândul adolescenților. Interdicția vizează limitarea expunerii copiilor la conținut inadecvat și protejarea lor de presiunile sociale și de standardele nerealiste promovate de aceste platforme.
Criticii măsurilor de acest tip argumentează că ar putea fi dificil de implementat eficient și că ar putea determina copiii să găsească modalități alternative de accesare a rețelelor sociale, ocolind interdicția. Argumentele pro vizează necesitatea de a proteja copiii, chiar dacă asta implică o anumită ingerință în libertatea individuală. Dincolo de aspectele tehnice, dezbaterea reflectă preocupările profunde legate de rolul rețelelor sociale în viața copiilor și a adolescenților.
Impactul la nivel european
Decizia Greciei de a interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale ar putea avea un impact semnificativ asupra politicilor europene. Presiunea asupra Comisiei Europene de a defini un cadru comun de reglementare în acest domeniu s-a intensificat. Un cadru european ar putea stabili limite de vârstă, standarde de conținut și mecanisme de control pentru a proteja copiii în mediul online. Comisia Europeană va trebui să țină cont de experiența Australiei și a Greciei în elaborarea de politici care să răspundă nevoilor specifice ale copiilor și realităților sociale contemporane.
Un aspect important este găsirea unui echilibru între protejarea copiilor și respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare și accesul la informație. Este de așteptat ca discuțiile pe această temă să continue la nivel european în următoarele luni.
