Grecia pregătește terenul pentru extinderea apelor teritoriale, o mutare care riscă să tensioneze și mai mult relațiile deja fragile cu Turcia, în contextul disputelor de lungă durată din regiunea Mării Egee. Anunțul a fost făcut vineri de ministrul de externe elen, George Gerapetritis, într-un moment în care Napoca și Ankara își privesc cu atenție interesele strategice în zona Mării Mediteraneene și a Asia Minor.
Eforturi oficiale de redefinire a frontierelor maritime
În discuțiile recente, oficialul elen a menționat clar intenția Atenei de a verifica posibilitatea extinderii apelor sale teritoriale, inclusiv în Marea Egee, o zonă de o importanță vitală atât pentru Grecia, cât și pentru Turcia. Potrivit lui Gerapetritis, această decizie este motivată de dorința de a-și consolida drepturile asupra resurselor marine și de a-și asigura un spațiu mai larg în tratatele internaționale și în negocierile regionale.
Eforturile Greciei de a-și modifica limita legale în zona maritimă au fost întotdeauna sensibile, fiind însoțite de revendicări teritoriale și de disputele privind delimitarea zonelor exclusive de exploatare a resurselor naturale. În ultimii ani, aceste tensiuni s-au accentuat, însă autoritățile elene par acum să fi trecut la o etapa mai activă, chiar dacă oficialii de la Atena evită să ofere detalii concrete despre etapele ulterioare.
Răspunsul turc: un semnal de alarmă în regiune
Reacția Turciei nu a întârziat să apară. Oficialii de la Ankara au avertizat în mod repetat asupra riscurilor de a schimba statutul în Marea Egee, invocând drepturile istorice și préoccupările legate de securitatea națională. În ultimii ani, Turcia s-a opus vehement oricăror tentative ale Atenei de a extinde limitele maritime, argumentând că orice astfel de măsură ar încălca acordurile internaționale și ar duce la destabilizarea regiunii.
Declarația lui Gerapetritis reaprinde astfel conflictul de interese între cele două state, conflict care de decenii a marcat relațiile din zona Mării Egee. În plus, încă din 1970, Turcia și Grecia au avut dispute privind delimitarile maritime și revendicările asupra insulelor din zonă, iar actuala poziție a Greciei pare să fie o reacție la presiunile interne și internaționale pentru consolidarea poziției sale în regiune.
Context regional și perspectivele de viitor
Această manevră a Greciei are loc într-un context mai amplu de instabilitate în estul Mediteranei, unde resursele naturale, precum zăcămintele de gaze naturale din largul coastelor Ciprului și ale Israelului, devin tot mai valoroase. În ultimii ani, Turkey a intensificat exploatarea resurselor din zona sa economică exclusivă și a contestat drepturile Greciei, reluând așadar o dispută veche cu potențial de escaladare militară.
În timp ce oficialii eleni pretind că orice extindere a apelor teritoriale va fi făcută în conformitate cu dreptul internațional și va urma procedurile diplomatice, observatorii internaționali avertizează asupra riscului de escaladare a tensiunilor. O astfel de decizie, dacă va fi concretizată, poate stârni reacții ferme, atât din partea Turciei, cât și a altor actori regionali, precum Uniunea Europeană sau Statele Unite, care urmăresc cu atenție dinamica din zonă.
Dincolo de declarațiile oficiale, rămâne de văzut cum vor gestiona cele două națiuni această situație, având în vedere complexitatea disputelor teritoriale și interesele energetice în joc. Forțele diplomatice și dialogul multilateral vor juca, fără îndoială, un rol esențial în evitarea unui conflict deschis, iar evoluția acestei problematici va fi un indicator clar al viitoarelor relații regionale și chiar globale.
