O companie intenționează să producă în România muniție anti-dronă
O companie din domeniul apărării vrea să înceapă producția în România de muniție specializată pentru combaterea dronelor. Această muniție, compatibilă cu armele standard deja folosite de militari și forțele de ordine, ar putea reprezenta o soluție eficientă și cu costuri reduse pentru contracararea amenințărilor aeriene. Informația a fost dezvăluită de Cătălin Cîrlănaru, Director of Government and Strategic Affairs în cadrul Falcon Defence, într-un interviu.
Soluții adaptate la amenințările moderne
Cătălin Cîrlănaru a explicat că astfel de soluții sunt cruciale, mai ales în mediul urban sau în apropierea obiectivelor sensibile. Sistemele convenționale de apărare antiaeriană, precum rachetele, pot provoca daune colaterale semnificative. De exemplu, în cazul unui atac cu drone deasupra unui oraș mare, precum București, utilizarea acestora ar putea fi ineficientă sau chiar periculoasă. Muniția anti-dronă ar urma să rezolve această problemă.
Noua muniție, care va putea fi folosită cu arme de calibrul 7,62, fragmentează la o distanță prestabilită. Acest lucru generează un efect de tip „shotgun”, crescând probabilitatea de lovire a dronelor cu până la 500% față de muniția convențională. Proiectul este aproape finalizat, susține Cîrlănaru, compania având deja planul, partenerul și un memorandum. Muniția va dispersa 150 de mini-proiectile în apropierea țintei.
Avantajele noii tehnologii
Unul dintre avantajele majore ale acestei soluții este costul redus. Distrugerea unei drone ieftine, care poate costa în jur de 1.000 de dolari, ar fi posibilă cu un cartuș de muniție anti-dronă ce costă doar câteva zeci de dolari. Comparativ, utilizarea unei rachete sau a unei drone interceptoare ar fi mult mai costisitoare. Compania Falcon Defence intenționează să producă în România și proiectile de artilerie de 155 mm, dar și materiale energetice.
Pentru producție vor fi utilizate facilități industriale de apărare existente, în prezent, într-o relativă stare de conservare. Cătălin Cîrlănaru nu a precizat ce fabrici sau entități sunt implicate, menționând confidențialitatea comercială și motive de securitate.
