Controverse legate de Giulgiul din Torino: Noi dovezi contestă autenticitatea relicvei
Analize recente asupra Giulgiului din Torino, considerat de unii ca fiind pânza în care a fost înmormântat IISUS, au scos la iveală contaminări cu ADN de morcov, pepene și alte plante aduse în Europa după descoperirea Americii. Noile cercetări, bazate pe o analiză a probelor prelevate, pun sub semnul întrebării autenticitatea relicvei și alimentează dezbaterile privind originea sa. Informațiile au fost publicate de MEDIAFAX, citând revista Live Science.
ADN uman din India și absența speciilor din Levant
Studiile au relevat prezența ADN-ului uman, animal și vegetal. Unele urme de ADN uman sugerează o influență din INDIA, ceea ce ar putea indica o proveniență a pânzei din această regiune. Totodată, cercetătorii au constatat absența speciilor de plante și animale asociate în mod tradițional cu regiunea Levantului, zona considerată de mare importanță în poveștile biblice.
Probele au scos la iveală o diversitate a speciilor de plante, inclusiv morcov, grâu, porumb, secară, ardei, roșii, cartofi, pepeni și castraveți. Unele dintre aceste plante au fost introduse în Europa după secolul al XVI-lea. Această descoperire sugerează că giulgiul a fost contaminat ulterior, după ce a intrat în contact cu lumea exterioară.
Giulgiul, o relicvă plimbată prin piețele medievale?
ADN-ul de la animale și plante poate fi transferat pe un obiect prin diverse mijloace, inclusiv atingere. Cercetătorii sugerează că contaminarea giulgiului s-ar fi produs ca urmare a expunerii publice în piețele medievale. Analizele indică faptul că ADN-ul animal descoperit provine în proporție de 44% de la pisici și câini. Au fost găsite, de asemenea, urme de la pui, bovine, capre, oi, porci, cai, căprioare, iepuri, pești și căpușe.
Prima mențiune documentară a giulgiului datează din 1354, în localitatea Lirey din Franța. Încă de la început, autenticitatea sa a fost contestată. Unii cercetători susțin că pânza este un fals, datarea cu carbon plasând originea sa în perioada medievală. Există și ipoteza că imaginea umană de pe giulgiu a fost realizată prin așezarea pânzei pe o sculptură în basorelief. Totuși, numeroși teologi și cercetători continuă să creadă în autenticitatea giulgiului.
Studiile recente aduc noi argumente în această dezbatere. Dincolo de presupusele dovezi religioase, giulgiul rămâne un obiect de studiu fascinant pentru diverse domenii, de la istorie la biologie, dar și un simbol controversat.
