Ghețarii din Himalaya se topesc într-un ritm alarmant: o criză în timp real
Rata de topire a ghețarilor din masivele Hindu Kush și Himalaya s-a dublat începând cu anii 2000 din cauza încălzirii globale, conform rezultatelor unui studiu recent. Cercetările, publicate de Centrul Internațional pentru Dezvoltare Montană Integrată (ICIMOD), arată o situație critică, cu consecințe directe asupra populațiilor din regiune. Ghețarii din aceste lanțuri muntoase au pierdut până la 27 de metri în grosime din 1975, un indicator alarmant al impactului schimbărilor climatice.
Consecințele topirii: inundații, alunecări de teren și lipsa apei
Directorul ICIMOD, Pema Gyamtsho, a avertizat că aceasta „nu este o problemă îndepărtată; este o criză care se agravează în timp real, cu partea sa de dezastre în fiecare vară şi în fiecare sezon musonic”. În fiecare an, țări precum Afganistanul, Pakistanul, India și Nepalul sunt afectate de inundații și alunecări de teren mortale, generate în special de secarea lacurilor glaciare. Unii experți sunt de părere că numărul și intensitatea acestor evenimente cresc odată cu accentuarea schimbărilor climatice.
Conform datelor colectate de ICIMOD, suprafața ghețarilor din regiune s-a micșorat cu 12% între 1990 și 2020. În aceeași perioadă, rezervele estimate de gheață au scăzut cu 9%. Scăderea drastică a gheții are implicații majore pentru disponibilitatea apei în regiune, afectând agricultura, alimentația și resursele vitale ale populației. Lanțurile muntoase Hindu Kush și Himalaya conțin cele mai mari rezerve de gheață de pe planetă, după poli, cu peste 63.700 de ghețari înregistrați pe o suprafață totală de aproape 55.800 de kilometri pătrați. Acești ghețari alimentează cel puțin zece bazine hidrografice majore care irigă întreaga Asie.
Necesitatea urgentă a acțiunii: monitorizare și reducerea emisiilor
Rata medie de pierdere a gheții a crescut de la 35 cm pe an în perioada 1974-1999 la 72 cm după anul 2000, explică cercetătorul Mohd Farooq Azam. „Creşterea temperaturilor înseamnă că gheţarii au din ce în ce mai puţin timp pentru a-şi reface masa. Trebuie să reducem emisiile de carbon pentru a le permite să-şi menţină ciclul natural de refacere”, a declarat acesta. Autorii studiului subliniază, de asemenea, importanța consolidării sistemelor de monitorizare a ghețarilor. Aceasta ar permite detectarea riscurilor înainte ca schimbările climatice să producă un impact și mai mare.
Conform ultimelor date, summitul climatic COP28 a stabilit un fond pentru „Pierderi și Daune” destinat statelor vulnerabile, cu o finanțare inițială de peste 400 de milioane de dolari.
