Datoria publică a Germaniei a crescut cu 6% anul trecut, ajungând la 2.660 miliarde de euro
Conform datelor oficiale publicate joi, Germania continuă să acumuleze datorii, reflectând o strategie guvernamentală axată pe creșterea cheltuielilor în domenii precum infrastructura, protecția climei și apărarea. Aceste investiții masive au condus la o creștere semnificativă a datoriei publice, punând accent pe necesitatea echilibrării bugetare.
Creștere semnificativă a datoriei
Datoria contractată de autoritățile federale, landuri și municipii a crescut cu 151 de miliarde de euro față de 2024, conform Oficiului Federal de Statistică. La finele lui 2025, guvernul federal datora 1.840 miliarde de euro. O parte din această sumă, 32,2 miliarde de euro, a fost contractată doar în ultimul trimestru.
După alegerile din februarie 2025, coaliția guvernamentală, formată din conservatori și social-democrați, a adoptat o abordare mai relaxată în ceea ce privește regulile privind datoria. Sute de miliarde de euro au fost deblocate pentru a stimula o economie aflată în dificultate.
Fonduri speciale și măsuri economice
Coaliția guvernamentală a creat un fond special, bazat pe împrumuturi, în valoare de 500 de miliarde de euro. Acest fond este destinat investițiilor în infrastructură și măsuri climatice, urmând să fie cheltuit în următorul deceniu. În același timp, a fost relaxat plafonul datoriei pentru a spori cheltuielile cu apărarea, Germania dorind să își modernizeze forțele armate, pe fondul tensiunilor cu Rusia.
Statul german a contractat datorii suplimentare pentru fondul special dedicat infrastructurii și acțiunilor climatice, începând cu luna octombrie 2025. Datoria totală a celor 16 landuri federale a atins 624,6 miliarde de euro în 2025, în timp ce datoria administrațiilor locale s-a ridicat la 196,3 miliarde de euro.
Critici și Perspective
Asociația contribuabililor germani a exprimat critici vehemente față de creșterea datoriei publice. Președintele Asociației, Reiner Holznagel, a afirmat: „Per total, aceasta este o situație absurdă: în pofida unor venituri fiscale record, de peste 1.000 de miliarde euro, datoria publică ar putea depăși pragul de 3.000 de miliarde de euro chiar de anul viitor”. Holznagel a solicitat guvernului să oprească „datoriile publice perpetue” și să implementeze o „politică fiscală cu o concentrare clară, moderație și echilibru”.
