Conform Economistul.ro: Berlinul navighează pe ape tulburi în relația cu Beijingul, industria auto fiind în centrul unor presiuni comerciale crescânde. Guvernul german se confruntă cu un paradox: dorința de a proteja producția europeană, în special cea auto, și necesitatea menținerii unor legături economice vitale cu China.
Scepticism în creștere față de Beijing în Germania
Un sondaj recent realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) indică un nivel ridicat de scepticism în rândul populației germane față de China. Conform studiului, 60% dintre susținătorii principalelor partide de coaliție, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau chiar un adversar. Această percepție plasează Germania în fruntea celor 15 țări europene incluse în cercetare, unde nemții manifestă cel mai accentuat dezacord față de Beijing.
Situația este semnificativ diferită în alte state europene. În Italia, 56% dintre respondenți văd China ca pe un partener necesar sau un aliat, în timp ce în Spania, acest procentaj ajunge la 65%. Franța pare a fi mai apropiată de atitudinea Germaniei, publicul francez manifestând un scepticism similar. Sondajul ECFR a fost efectuat în mai 2026, incluzând peste 19.000 de respondenți la nivel european, dintre care peste 2.100 din Germania.
Impactul asupra industriei germane
Aceste date de opinie publică vin într-un context în care Germania se confruntă cu o deteriorare a situației unor sectoare industriale cheie. Analiza ECFR subliniază că industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar declinul pare să continue, cu o medie de 10.000 de posturi pierdute lunar.
Industria auto germană este considerată cea mai expusă. Producătorii tradiționali din Germania se confruntă nu doar cu o scădere a cotei de piață pe piața chineză, dar și cu o concurență acerbă din partea companiilor chineze, care câștigă teren rapid atât pe piețele europene, cât și pe cele internaționale. Această situație marchează o schimbare față de relația economică tradițională, în care accesul la piața chineză și integrarea în lanțurile de producție au fost considerate avantaje majore pentru industria germană.
Tranziția energetică și dependența de China
Pe fondul acestor presiuni, Germania se află și în plină tranziție energetică. Sondajul ECFR arată că 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energia regenerabilă și continuarea electrificării economiei. La nivel european, procentajul celor care prioritizează energia regenerabilă și tehnologiile curate este de 61%.
Autorii analizei sugerează că aceste date oferă guvernului german spațiul politic necesar pentru a adopta o abordare mai fermă față de dependențele economice de China. Ei susțin că sprijinul public pentru tranziția energetică poate fi combinat cu măsuri de protejare a industriei europene în sectoare precum energia eoliană și producția de baterii. Astfel, s-ar putea evita crearea unor noi dependențe față de China în sectoarele emergente.
Cu toate acestea, situația rămâne complexă. Germania și China sunt profund interconectate prin comerț, investiții și lanțuri industriale. O separare rapidă ar genera costuri semnificative pentru companii și consumatori. Dezbaterea europeană se concentrează în prezent pe reducerea riscurilor în sectoare considerate strategice, fără a urmări o ruptură totală.
Securitatea cibernetică, un nou front
Pe lângă presiunile comerciale, relația dintre Germania și China este marcată și de preocupări legate de securitatea cibernetică. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități, inclusiv două companii chineze, implicate în atacuri cibernetice asupra statelor membre. Una dintre acestea a fost asociată cu compromiterea a peste 65.000 de dispozitive în șase state UE între 2022 și 2023.
Pentru Germania, aceasta înseamnă că relația cu Beijingul implică simultan comerț, investiții, concurență industrială acerbă, dar și riscuri legate de securitatea infrastructurilor și tehnologiilor. ECFR consideră că guvernul german ar putea folosi acest context pentru a promova o abordare europeană mai fermă, care să combine electrificarea economiei cu investiții în industria europeană și reducerea dependențelor. Autorii avertizează că amânarea unor astfel de decizii ar putea genera costuri politice pe termen lung.
Sursa: Economistul.ro
