Conform Economistul.ro: Germania, principalul motor economic al Europei, se confruntă cu o percepție publică tot mai sceptică față de China, o tendință accentuată de presiunile economice și de concurența crescândă pe piețele internaționale. Un sondaj recent realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) arată că 60% dintre susținătorii partidelor de guvernământ din Germania, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau un adversar. Această cifră plasează Germania în fruntea celor 15 țări europene incluse în studiu în ceea ce privește reticența față de Beijing.
Scăderea locurilor de muncă și presiunea industrială
Analiza ECFR subliniază că industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar estimările indică o continuare a acestui trend negativ, cu aproximativ 10.000 de posturi eliminate lunar. Industria auto este identificată ca fiind cea mai expusă riscului, în contextul în care producătorii chinezi câștigă cotă de piață atât pe plan intern, cât și la nivel global. Această situație marchează o schimbare față de deceniile anterioare, când accesul la piața chineză și integrarea în lanțurile de producție au fost esențiale pentru industria germană.
Divergențe de opinie în Europa
Sondajul ECFR evidențiază diferențe semnificative în percepția asupra Chinei în spațiul european. În timp ce în Germania scepticismul este ridicat, țări precum Italia și Spania manifestă o atitudine mai conciliantă. Astfel, 56% dintre italieni și 65% dintre spanioli consideră China un partener necesar sau chiar un aliat. Publicul francez se apropie, conform analizei, de poziția sceptică germană. Studiul a fost realizat în luna mai 2026, incluzând peste 19.000 de respondenți din Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit.
Oportunități în tranziția energetică
În ciuda reticenței față de China, majoritatea germanilor, 57%, susțin investițiile în energie regenerabilă și electrificarea economiei. La nivelul celor 15 țări analizate, acest procent urcă la 61%. Autorii analizei sugerează că această dualitate oferă guvernului german spațiu politic pentru a adopta o abordare mai fermă față de dependențele economice de Beijing, fără a compromite tranziția energetică. Se pune accent pe consolidarea capacităților industriale europene în sectoare precum energia eoliană și producția de baterii, pentru a evita crearea unor noi dependențe față de China în domeniul tehnologiilor verzi.
Navigând complexitatea relației germano-chineze
Relația dintre Germania și China este una complexă, incluzând comerț, investiții, concurență industrială, dar și riscuri de securitate cibernetică. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice. Pe acest fond, Germania analizează modalități de a reduce riscurile în sectoarele strategice, fără a urmări o ruptură completă a relațiilor economice. Obiectivul pare să fie protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și consolidarea industriei europene, aspecte care ar putea limita apariția unor noi dependențe de Beijing.
Sursa: Economistul.ro
