Conform Economistul.ro: Germanii, tot mai sceptici față de China. Industria auto, în prima linie a tensiunilor economice
Germania se confruntă cu un scepticism crescut față de China, chiar și în rândul susținătorilor partidelor de guvernământ. Un sondaj recent realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) arată că 60% dintre alegătorii CDU/CSU și SPD consideră China un rival sau un adversar, poziționând Germania în fruntea statelor europene cu cea mai mare reținere față de Beijing. Această percepție survine într-un context economic delicat, unde industria auto germană resimte puternic presiunile concurențiale din partea producătorilor chinezi.
Industria auto, ținta principală a competiției
Industria prelucrătoare germană a înregistrat pierderi semnificative în ultimii ani, cu aproximativ 420.000 de locuri de muncă dispărute între 2019 și 2025. Estimările indică o continuare a acestui trend negativ, cu o rată de 10.000 de locuri de muncă pierdute lunar. Sectorul auto este considerat cel mai expus, producătorii germani confruntându-se cu o concurență acerbă nu doar pe piața internă, ci și pe piețele internaționale, în fața ascensiunii rapide a companiilor chineze, în special în segmentul vehiculelor electrice și al bateriilor.
Această situație marchează o schimbare față de relațiile economice tradiționale. Dacă anterior accesul la vasta piață chineză și integrarea în lanțurile de producție au favorizat o colaborare strânsă, acum creșterea capacităților industriale ale Chinei a adăugat componenta dependenței la dezbaterile despre accesul pe piață. Autorii analizei ECFR sugerează că sprijinul public tot mai pronunțat pentru o poziție mai fermă față de Beijing oferă guvernului german un spațiu politic pentru a adopta măsuri mai decisive, fără a risca o reacție negativă majoră din partea electoratului.
Tranziția energetică, o oportunitate pentru autonomia europeană
Scepticismul față de China nu se traduce însă printr-o respingere a tranziției energetice. Aproximativ 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, o proporție care ajunge la 61% la nivelul celor 15 țări europene incluse în studiu. Aceste cifre sugerează că tranziția energetică și reducerea dependenței de furnizorii chinezi pot fi abordate simultan. Dezvoltarea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și producția de baterii ar putea preveni apariția unor noi forme de dependență față de China în sectoarele emergente ale tranziției energetice.
Această analiză nu implică neapărat o susținere directă pentru tarife comerciale sau restricții concrete împotriva companiilor chineze. Mai degrabă, subliniază necesitatea protejării lanțurilor de aprovizionare, diversificării furnizorilor și consolidării producției industriale europene. Germania, alături de alte state europene, caută să reducă riscurile în sectoarele strategice, fără a urmări o ruptură completă a legăturilor economice cu China, dat fiind interdependența existentă prin comerț, investiții și lanțuri de producție.
Pe lângă provocările economice, relația cu Beijingul este marcată și de probleme de securitate. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice. Una dintre acestea a fost asociată cu compromiterea a peste 65.000 de dispozitive în șase state membre între 2022 și 2023, evidențiind complexitatea relațiilor germano-chineze, care includ acum comerț, investiții, concurență industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice.
Analiza ECFR sugerează că guvernul german are acum un context favorabil pentru a promova o abordare europeană mai fermă, combinând electrificarea economiei cu investiții în industria europeană și reducerea dependențelor. Autorii avertizează că amânarea acestor decizii ar putea genera costuri politice pe termen lung, având în vedere deteriorarea competitivității industriale.
Sondajul ECFR a fost realizat în mai 2026 și a inclus 19.481 de respondenți din 15 țări europene, dintre care 2.138 din Germania.
Sursa: Economistul.ro
