Conform Economistul.ro: Capturarea politică a instituțiilor, risc de securitate pentru Georgia
Capturarea politică a instituțiilor poate deveni ea însăși o vulnerabilitate de securitate într-un stat expus presiunii externe, avertizează Rosaria Puglisi într-un nou studiu publicat de Istituto Affari Internazionali (IAI). Analiza, care folosește Georgia drept studiu de caz, argumentează că investițiile externe în echipamente, formare sau reformă instituțională pot avea un efect limitat atunci când mecanismele de numire, control și coordonare favorizează loialitatea politică în detrimentul autonomiei profesionale.
Autoarea subliniază că acest studiu de caz calitativ, construit în jurul evoluției instituțiilor de securitate, al interviurilor și analizei documentare, nu este o măsurare comparativă a capacității militare georgiene și nici o constatare juridică privind „capturarea statului”. Concluzia sa principală vizează modul în care partenerii externi ar trebui să își proiecteze asistența.
Puglisi pornește de la premisa că asistența de securitate este adesea concepută ca și cum instituțiile beneficiare ar funcționa independent de structura politică internă. Echipamentele, instruirea sau modernizarea procedurilor pot crește capacitatea tehnică, însă efectul lor depinde de cine conduce instituția, cum sunt selectate cadrele și dacă există structuri capabile să coordoneze prioritățile naționale. Într-un sistem în care aceste mecanisme sunt subordonate supraviețuirii politice a unei elite, ajutorul extern poate să nu producă reziliența anticipată.
Studiul pune accent pe sectorul de securitate al Georgiei, o țară confruntată simultan cu presiunea Rusiei, conflicte teritoriale nerezolvate și nevoia de cooperare cu partenerii occidentali. Autoarea descrie o evoluție în care mecanismele de supraveghere și coordonare ar fi devenit mai puțin robuste, iar promovarea profesională și accesul la poziții importante ar fi fost influențate într-o măsură tot mai mare de loialitatea politică.
Evaluările UE și reacția autorităților georgiene
Există elemente de context din documentele Comisiei Europene care merg în aceeași direcție. Raportul pentru Georgia din 2025 menționează că recomandări importante privind independența și neutralitatea politică a Biroului Anticorupție nu fuseseră aplicate. De asemenea, Comisia și-a exprimat îngrijorări privind folosirea instituției pentru aplicarea unor legi îndreptate împotriva societății civile și presei. Comisia a semnalat separat concentrarea mai mare a puterilor în Parchet și lipsa progresului privind de-oligarhizarea.
Aceste constatări europene au avut deja consecințe politice asupra relației cu Tbilisi. Comisia consideră că procesul de aderare al Georgiei a fost de facto oprit, descriind țara drept candidat „doar cu numele” atâta timp cât cursul democratic nu este inversat. Noutatea studiului IAI nu constă în constatarea regresului democratic, ci în legătura pe care o stabilește între această guvernanță și capacitatea de securitate.
Autoritățile georgiene contestă, însă, cadrul acestor evaluări. Ministerul de Externe a calificat raportul Comisiei din 2025 drept părtinitor și bazat pe aprecieri negative nefondate. În 2026, același minister a respins raportul Parlamentului European ca fiind o prezentare „ruptă de realitate” și o intervenție politică împotriva statului georgian. Poziția guvernului este că instituțiile europene ignoră informațiile furnizate de Tbilisi și folosesc procesul de integrare în scopuri politice.
Recomandarea IAI încearcă să mute disputa în domeniul proiectării ajutorului. Puglisi susține că donatorii ar trebui să analizeze guvernanța, independența, controlul democratic și riscul de instrumentalizare înainte de a transfera capacități sensibile. De asemenea, ar trebui introduse mecanisme prin care sprijinul poate fi ajustat dacă instituțiile sunt folosite în scopuri politice interne. Succesul unei misiuni de asistență nu ar trebui măsurat numai prin echipamente furnizate sau personal instruit.
Pentru Uniunea Europeană, problema este relevantă deoarece Georgia rămâne formal stat candidat și parte a arhitecturii de securitate și conectivitate din vecinătatea estică. Studiul formulează un argument de politică publică potrivit căruia calitatea instituțiilor trebuie tratată ca o condiție a eficienței asistenței de securitate, nu ca un dosar separat de aceasta.
Articolul Un studiu IAI leagă vulnerabilitatea de securitate a Georgiei de capturarea politică a instituțiilor apare prima dată în Economistul.ro.
Sursa: Economistul.ro
