Berbecii sub lumina neonului și tăcerea de după. Un an de la jaful tezaurului dacic, Republica Olanda încă plătește prețul
Un an de la jaful remarcabil al tezaurului dacic de la Muzeul Drents din orașul Assen, din nordul Olandei, rămâne un capitol dureros în povestea patrimoniului european. În dimineața zilei de 25 ianuarie 2024, reprezentanții muzeului au făcut publice cifrele încărcate de tristețe și cuantificabile în pierderi. Potrivit acestora, suma totală a daunelor se ridică la aproape 250.000 de euro, iar costurile suplimentare legate de reparații și curățenie au crescut tot mai mult factura de după eveniment.
Incidentul care a zguduit comunitatea artistică și istorică a Europei s-a produs la începutul anului trecut, când hoții au pătruns în muzeu, folosind metode sofisticate pentru a păcăli sistemele de securitate. În câteva minute, tezaurul dac, o comoară de o valoare inestimabilă din patrimoniul național și european, a fost furat fără urmă. Obiectele de artă și ansamblurile de artefacte din aur și argint, unele datând din prima jumătate a secolului I î.Hr., au dispărut brusc din vitrinele sigilate ale muzeului.
A fost o lovitură dură pentru conservarea culturală a Daciei, temei al identității și mărturiei istorice. Până la această tragedie, Muzeul Drents era considerat un centru de referință pentru piese dacice, atrăgând turiști și cercetători interesați de descifrarea trecutului. Fraudele, lipsa de securitate sau poate chiar indolența anumitor angajați au fost subiecte de dezbatere aprinsă în comunitatea muzeală.
Pagubele financiare și impactul asupra muzeului
Conform declarațiilor oficiale, pagubele aduse se ridică la 250.000 de euro, sumă ce include costurile de recuperare și înlocuire a pieselor, precum și cheltuielile legate de curățenie și reamenajare. În plus, au fost necesare investiții suplimentare pentru a îmbunătăți sistemele de securitate și pentru a preveni astfel de incidente în viitor. “Chiar și pentru a face curățenie la locul dezastrului, s-au cheltuit sume importante, iar impactul asupra fondurilor muzeului a fost semnificativ”, menționează reprezentanții instituției.
Cea mai recentă evaluare indică faptul că, după un an, muzeul continuă să facă față consecințelor, în timp ce autoritățile locale și naționale au promis sprijin în recuperarea patrimoniului dispărut. Vulnerabilitatea atât a muzeului în sine, cât și a perioadei de timp care a trecut de la incident, ridică semne de întrebare asupra nivelului de protecție a patrimoniului cultural european în afara frontierelor țării de origine.
Căutarea tezaurului și perspectivele pentru recuperare
Eforturile de recuperare sunt în continuare în desfășurare, policele locale și academicienii colaborează pentru a identifica orice semnal sau indicii despre soarta artefactelor. Deși majoritatea pieselor sunt încă dispărute, ancheta a adus la lumină unele suspiciuni și piste noi, însă până acum, nu s-au înregistrat rezultate concrete. În ciuda acestei situații, specialiștii în securitate muzeală subliniază importanța unor măsuri mai eficiente, pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete în viitor.
În ciuda pierderilor și a impactului emoțional, muzeul s-a angajat să își reafirme misiunea educațională și de conservare a patrimoniului, investind în tehnologii moderne și în creșterea capacității de monitorizare. În același timp, cazul a readus în discuție necesitatea unui sprijin european mai solid pentru protecția siturilor și obiectivelor culturale, mai ales în contextul în care un tezaur de această valoare a fost pierdut peste noapte.
Pentru comunitatea muzeografică, un an după jaful dacic, speranța rămâne ca prin eforturi concertate, tezaurul să fie recuperat și patrimoniul să-și poată relua locul unde i-a fost destinat: într-un spațiu sigur, menit să inspire și să educe generațiile viitoare.
