Conform Economistul.ro: Autoritățile din Uniunea Europeană au înregistrat, în anul 2025, nereguli vamale în valoare totală de 824,7 milioane de euro, o sumă semnificativ mai mare comparativ cu media ultimilor cinci ani. Deși numărul cazurilor a scăzut la 4.390, reprezentând o reducere de 13% față de media perioadei 2021-2025, impactul financiar per caz a fost considerabil mai mare, depășind media cu 26%.
Impactul financiar al neregulilor vamale în UE
Valoarea totală a taxelor vamale afectate de nereguli în 2025 a atins 824,7 milioane de euro. Aceasta este cu 168,7 milioane de euro mai mare decât media anuală de 656 de milioane de euro înregistrată între 2021 și 2025. Scăderea numărului de cazuri raportate, de la o medie anuală de 5.042 la 4.390 în 2025, sugerează o posibilă concentrare pe fraude sau nereguli cu valori financiare mai mari.
Dintre cele 4.390 de cazuri, 285 au fost clasificate oficial ca fiind frauduloase, totalizând 85,4 milioane de euro. Chiar dacă aceste cazuri reprezintă doar 6,5% din total, valoarea medie per caz fraudulos a fost de aproximativ 299.500 de euro, comparativ cu 180.100 de euro pentru neregulile neclasificate ca fraudă. Celelalte 4.105 cazuri, în valoare de 739,3 milioane de euro, nu au fost considerate fraudă, dar au reprezentat un prejudiciu considerabil pentru bugetul UE.
Principalele cauze și origini ale neregulilor
Cea mai frecventă cauză a impactului financiar major în ambele categorii de nereguli, frauduloase și non-frauduloase, a fost declararea incorectă a valorii mărfurilor. În cazul fraudelor, 37 de astfel de cazuri au generat un prejudiciu de 22,7 milioane de euro. Pentru neregulile neclasificate ca fraudă, declararea greșită a valorii a fost cea mai importantă problemă financiară, implicând 871 de cazuri și 398 de milioane de euro.
Clasificarea sau descrierea greșită a bunurilor a fost, de asemenea, o problemă recurentă, fiind cea mai frecventă neregulă în categoria cazurilor neclasificate drept fraudă, cu 1.765 de cazuri și un impact financiar de 156 de milioane de euro. Contrabanda cu mărfuri sechestrate sau confiscate a fost cea mai frecventă metodă în cazurile frauduloase, cu 72 de incidente și o valoare de 11,4 milioane de euro.
China, Statele Unite și India au fost identificate ca principalele țări de origine ale mărfurilor implicate în neregulile vamale. Încălțămintea sport s-a situat pe primul loc în clasamentul categoriilor de produse cu cea mai mare valoare financiară afectată de aceste nereguli. Procedura vamală cel mai frecvent afectată a fost punerea în liberă circulație, reprezentând 87% din numărul total de cazuri și 90% din valoarea sumelor raportate.
Eficiența controalelor și recuperarea fondurilor
Controalele desfășurate de serviciile antifraudă ale UE au jucat un rol esențial în detectarea neregulilor. Acestea au identificat 37% dintre cazurile frauduloase și 74% din valoarea financiară asociată lor. Pentru neregulile neclasificate drept fraudă, controalele efectuate după eliberarea mărfurilor au fost cele mai eficiente, detectând 51% dintre cazuri și 75% din valoarea sumelor implicate.
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a formulat recomandări financiare în valoare de 351,1 milioane de euro pentru evitarea taxelor de import și a solicitat măsuri preventive pentru alte 397,4 milioane de euro. Aceste recomandări nu garantează recuperarea automată a fondurilor, aceasta fiind responsabilitatea autorităților competente.
Rata totală de recuperare pentru neregulile vamale detectate în 2025 a fost de 77%. Pentru cazurile frauduloase, rata de recuperare a scăzut la 28%, în timp ce pentru neregulile neclasificate drept fraudă, rata a fost de 82%. Procesul de recuperare a taxelor vamale poate dura mai mulți ani, iar în cazurile în care operatorii economici nu pot fi recuperate sumele, statele membre pot fi obligate să compenseze bugetul UE, dacă nu și-au îndeplinit corect obligațiile de colectare.
Sursa: Economistul.ro
