Germania și Franța propun Ucrainei o aderare „simbolică” la UE, excluzând beneficiile majore
Berlinul și Parisul au prezentat planuri care propun Ucrainei un statut de aderare „simbolică” la Uniunea Europeană, care însă exclude subvențiile agricole și drepturile de vot. Inițiativa nu satisface așteptările Kievului de a adera rapid la blocul comunitar, mai ales în contextul posibilei încheieri a unui acord de pace cu Rusia.
Președintele Volodimir Zelenski vede apartenența la UE ca pe unul dintre principalele beneficii ale oricărui acord de pace. Acesta solicită aderarea țării sale chiar din 2027. Totuși, cele mai mari state membre ale UE se opun propunerilor Comisiei Europene de a scurta procesul de aderare, considerat adesea lent și birocratic, pentru a oferi Kievului avantaje rapide. Propunerile franco-germane arată că o aderare rapidă, cu avantaje semnificative, nu este pe agenda UE.
Schimbarea de paradigmă în relația cu Ucraina
Documentele separate, consultate de surse media, relevă propunerile Germaniei și Franței menite să tempereze speranțele Ucrainei. Germania face presiuni pentru un statut de „membru asociat”. În acest context, Kievul ar putea participa la reuniunile ministeriale și ale liderilor, dar fără drept de vot și fără beneficii financiare automate din bugetul comun al UE.
Franța merge mai departe, propunând „statutul de stat integrat”. Accesul la Politica Agricolă Comună și finanțare europeană, inclusiv politica de coeziune, ar fi amânat pentru o fază ulterioară aderării. Această abordare vizează să răspundă temerilor unor state membre privind impactul unei aderări rapide a Ucrainei, o țară cu o economie în ruină.
Reacțiile Kievului și preocupările Bruxelles-ului
Un oficial ucrainean a declarat că Kievul este precaut față de orice concept de aderare diluată. Acesta a fost descris ca un substitut slab pentru o apartenență deplină, așteptată cu nerăbdare de populația obosită de război. Însă, acesta a adăugat că unele elemente ar putea fi utile. Un alt oficial a subliniat că autoritățile ucrainene consideră necesar ca UE să ofere o ofertă corectă, având în vedere importanța strategică a Ucrainei pentru securitatea europeană.
Propunerile franco-germane vin după ce conceptul de „extindere inversă” propus de Comisie a fost respins. Ideea Comisiei presupunea acordarea Ucrainei a statutului de membru deplin fără a îndeplini toate criteriile, urmată de dobândirea treptată a beneficiilor financiare și de altă natură. Diferența majoră dintre abordarea Comisiei și cea a Parisului și Berlinului se referă la momentul în care Ucraina ar putea să se considere membru cu drepturi depline al UE și să aibă drept de vot.
Perspective și următorii pași
Propunerea Germaniei prevede că noul statut ar avea „putere simbolică”. Acesta ar putea fi acordat printr-o decizie politică a liderilor UE, evitând procedurile lungi de aderare. Franța solicită un referendum înainte de aderarea fiecărui nou membru al UE. O astfel de abordare ar putea genera discuții aprinse în contextul alegerilor prezidențiale franceze de anul viitor.
O versiune mai ușoară a aderării ar include clauza de apărare reciprocă a UE, considerată un beneficiu major pentru Kiev. Această clauză ar putea fi aplicabilă printr-o simplă declarație politică, dar fără acces automat la bugetul UE. Țările precum Ucraina ar urma să fie integrate treptat în programele de finanțare ale UE, în funcție de evoluția negocierilor și de respectarea normelor tranzitorii. Potrivit documentelor, cele două țări subliniază că această versiune mai ușoară nu este o alternativă la statutul de membru deplin, ci o „scurtătură substanțială” spre acesta.
