Uniunea Europeană se confruntă cu o nouă fractură majoră, de data aceasta în ceea ce privește reînarmarea accelerată a statelor membre și utilizarea împrumutului comun de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. Franța, condusă de președintele Emmanuel Macron, apără o preferință industrială europeană, în timp ce Germania și ările de Jos pledează pentru libertatea Ucrainei de a cumpăra arme americane, în numele urgenței militare.
## Reînarmarea Europeană: O Prioritate pentru Toți
Reînarmarea accelerată a europenilor, orientată în mod masiv către echipamentele americane, a deschis o dezbatere aprigă în cadrul UE. Olanda cumpără rachete Patriot, Danemarca își reînnoiește flota cu avioane F-35, Germania s-a angajat să finanțeze un pachet de arme americane pentru Ucraina, iar Finlanda s-a alăturat inițiativei NATO de finanțare a achiziționării de echipamente americane destinate Ucrainei. Toate aceste mișcări arată clar că statele europene sunt hotărâte să-și consolideze capacitățile militare, dar diferențele în abordare amenință să creeze tensiuni în interiorul Uniunii.
## Clauza “Cumpărați European” – Un Punct de Discord
Franța dorește să introducă o clauză strictă numită “cumpărați european” pentru utilizarea împrumutului comun de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. Acest lucru înseamnă că Ucraina ar trebui să prioritizeze achiziționarea de echipamente militare de la producători europeni, în detrimentul celor americani. “Ucraina are, de asemenea, nevoie urgentă de echipamente produse de țări terțe, în special sisteme de apărare aeriană și interceptori fabricați în SUA, muniție și piese de schimb pentru F-16, precum și capacități de lovire în profunzime”, scrie guvernul olandez. Această poziție este însă contestată de majoritatea statelor membre, care consideră că Ucraina ar trebui să aibă libertatea de a alege furnizorii de echipamente militare, în funcție de nevoile sale urgente.
## Manevra Germaniei și Implicațiile Sale
Germania, condusă de cancelarul Olaf Scholz, a ținut să se distanțeze public de poziția Franței, subliniind că “Germania nu susține propunerile care vizează limitarea achizițiilor de la țări terțe la anumite produse și se teme că acest lucru ar impune restricții excesive Ucrainei în materie de apărare”. Mai mult, Berlin pledează pentru ca țările care au contribuit cel mai mult la ajutorul acordat Kievului să aibă prioritate în comenzi, ceea ce ar avantaja Germania, cel mai important contribuitor la ajutorul bilateral pentru Ucraina. Acest lucru ar putea duce la o reevaluare a raporturilor de forțe în cadrul Uniunii Europene, cu implicații majore pentru politica de apărare comună și pentru relațiile dintre statele membre.
