Jaful care a șocat lumea artei: coiful de la Coțofănești și alte comori dacice, dispărute
Fostul director al Muzeului Național de Istorie din București, Ernest Oberländer, a fost în centrul unei furtuni politice și mediatice după ce a împrumutat Muzeului Drents din Assen, Olanda, o colecție de artefacte dacice din aur și argint, printre care se număra și celebrul coiful de la Coțofănești. Împrumutul a fost făcut la începutul anului 2025, dar evenimentele care au urmat au fost devastatoare: hoții au pătruns în muzeu și au furat mai multe piese valoroase, printre care coiful și trei brățări.
### Condiții de securitate necorespunzătoare
“Au mințit”, a declarat Oberländer într-un interviu. “Nu au respectat ceea ce s-a convenit în raportul privind instalațiile. Securitatea era primordială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost utilizată, iar casca a fost furată cu două lovituri de ciocan.” Aceste cuvinte reflectă dezamăgirea și trădarea pe care le-a simțit fostul director al Muzeului Național de Istorie, care a subliniat că pregătirile pentru expoziție au fost meticuloase și că muzeul părea să fie cel mai bine protejat dintre toate muzeele cărora le-a împrumutat piese până acum.
### Urmele jafului
În ciuda sistemelor de alarmă avansate și a geamurilor blindate, hoții au reușit să pătrundă printr-o mică deschizătură, evidențiind probleme de securitate care nu fuseseră prevăzute în planul oficial. După jaf, trei suspecți principali au fost arestați, dar coiful de la Coțofănești și trei brățări rămân dispărute. Antreprenorul olandez Alex van Breemen a oferit 250.000 de euro pentru informații care să ducă la recuperarea acestora. Muzeul Drents nu comentează calitatea sticlei utilizate în vitrinele de expunere, afirmând doar că aceasta respectă cerințele de asigurare și că a comunicat toate informațiile necesare colegilor săi români.
### Urmări ale scandalului
Jaful și evenimentele ulterioare l-au afectat profund pe Oberländer, care a declarat că “a fost un an întunecat” și că se recuperează încet, datorită medicamentelor. El a explicat că împrumutul artefactelor către Muzeul Drents a fost motivat de sentimentele pozitive față de ările de Jos, afirmând că “îi iubesc pe olandezi și am vrut să împărtășesc patrimoniul României cu lumea întreagă”. În prezent, ancheta continuă, iar autoritățile speră să recupereze piesele furate și să aducă vinovații în fața justiției.
