Conform G4Media: Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, a înregistrat un profit spectaculos de 160 de miliarde de euro de la începutul acestui an, atingând un randament de 9,4%, cea mai bună performanță din istoria sa. Această creștere semnificativă este atribuită unei reveniri puternice în al doilea trimestru, după o pierdere de 58 de miliarde de euro în primele trei luni, reflectând volatilitatea piețelor globale. La finalul lunii iunie, valoarea totală a fondului a ajuns la 2.071 miliarde de euro.
Performanța sectorului tehnologic propulsează fondul
Directorul fondului, Nicolai Tangen, a explicat că rezultatul excelent se datorează performanțelor bune ale piețelor de acțiuni, în special ale titlurilor tehnologice asiatice. Semiconductorii taiwanezi, esențiali pentru tehnologii precum cloud computing și inteligența artificială, au înregistrat o creștere extraordinară, cererea depășind capacitatea de producție. Producătorul taiwanez TSMC a consemnat o apreciere bursieră de peste 60% de la începutul anului, în timp ce investițiile companiilor din sectorul tehnologic au depășit deja 700 de miliarde de dolari.
Fondul suveran norvegian deține participații în aproape 7.100 de companii la nivel mondial, controlând în medie 1,5% din fiecare societate cotată la bursă. Alimentaț din veniturile petroliere ale statului, fondul era investit în proporție de 72,1% în acțiuni și 25,8% în obligațiuni la sfârșitul lunii iunie. Norvegia dispune de rezerve considerabile de petrol și gaze naturale, iar scopul fondului este de a economisi aceste venituri înainte de epuizarea resurselor sau de finalizarea tranziției energetice. Statul poate accesa anual o parte din profitul fondului, estimat la aproape 45 de miliarde de euro în 2025.
Prudență în fața riscului „dispariției” fondului
În pofida cifrelor impresionante, Nicolai Tangen a avertizat cu privire la riscul „dispariției” fondului pe termen lung, un eveniment care nu ar fi „total improbabil”, sugerând posibilitatea unei viitoare crize economice mondiale. Această prudență intervine pe fondul unor temeri legate de o eventuală bulă speculativă, în special în sectorul inteligenței artificiale. Un studiu realizat de firma Bain în septembrie 2025 indică un deficit anual de 800 de miliarde de dolari între investițiile angajate și veniturile generate efectiv în industria inteligenței artificiale până la sfârșitul deceniului. OpenAI, de exemplu, anticipează consumarea a peste 100 de miliarde de dolari din lichidități până în 2029.
Frenezia construcției centrelor de date a ajuns să absoarbă între 100% și 115% din fluxul de numerar operațional al giganților din domeniul cloud, un nivel nemaiîntâlnit, chiar și în comparație cu implementarea rețelelor 4G sau 5G. Astfel, succesul investițiilor norvegiene rămâne condiționat de capacitatea reală a companiilor de a transforma aceste promisiuni în profituri concrete.
Sursa: G4Media
