Focul Haric, simbol al sărbătorilor pascale, a fost adus la Chișinău de două mitropolii ortodoxe rivale. Gestul, aparent religios, scoate la iveală profunde diviziuni geopolitice și ecleziastice în Republica Moldova, o țară cu relații delicate cu Rusia și România. Anul acesta, credincioșii au avut ocazia să primească lumina sfântă de la două surse diferite, fiecare reprezentând o putere eclesiastică diferită.
Două mitropolii, două loialități
Situația din Moldova reflectă o schismă religioasă cu implicații politice. Pe de o parte, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse, se consideră moștenitoarea canonică a credinței ortodoxe în regiune. De cealaltă parte, Mitropolia Basarabiei, afiliată Patriarhiei Române, reprezintă o legătură istorică și culturală cu România. Ambele structuri au adus Focul Haric, fiecare cu propria procesiune și ceremonie.
Această competiție pentru sufletele credincioșilor nu este doar o problemă religioasă. Ea se suprapune peste tensiunile existente între susținătorii apropierii de Rusia și cei care pledează pentru o integrare mai profundă cu Uniunea Europeană și România. Președintele României, Nicușor Dan, și premierul Ilie Bolojan, au menținut o poziție neutră, subliniind importanța respectării libertății religioase. Opiniile în rândul populației sunt împărțite, reflectând diviziunile politice mai largi.
Focul Haric și jocurile de putere
Admițările cu privire la evenimentele religioase pot fi multiple, iar contextul politic al Republicii Moldova amplifică semnificațiile. Faptul că două mitropolii au adus Focul Haric este interpretat de unii ca o demonstrație de putere și influență. Patriarhia Rusă, prin Mitropolia Chișinăului, își afirmă prezența în regiune într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și Occident sunt tensionate. Patriarhia Română, prin Mitropolia Basarabiei, își consolidează legăturile cu frații de peste Prut, oferind totodată o alternativă spirituală și culturală.
Unii analiști speculează că această diviziune ar putea afecta și alegerile prezidențiale din Moldova, în contextul în care Călin Georgescu, un candidat controversat, este văzut cu o agendă pronunțat pro-rusă. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, a subliniat că astfel de evenimente pot amplifica polarizarea socială. Marcel Ciolacu, președintele PSD, a evitat să facă comentarii directe, subliniind importanța dialogului interreligios. George Simion, președintele AUR, nu a ezitat să își exprime susținerea pentru Mitropolia Basarabiei.
Urmări generale
În așteptarea sărbătorilor pascale, mulți cetățeni moldoveni rămân împărțiți în loialitățile religioase și politice. Anul acesta, slujbele de Înviere organizate de cele două mitropolii au avut loc în paralel.
