România stă pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește accesul la terapii inovatoare pentru bolnavii de cancer, cu o întârziere de peste 800 de zile până când aceștia pot beneficia de tratamente moderne. În timp ce alte state europene au redus semnificativ timpul de așteptare, pacienții români continuă să-și petreacă ani întregi în așteptare, ceea ce pune în pericol șansele lor de vindecare și calitatea vieții.
Întârziere alarmantă în accesul la terapii avansate
Potrivit reprezentanților Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), durata medie de așteptare pentru terapii inovatoare în România depășește în prezent 800 de zile. Aceasta reprezintă o întârziere cu aproape 250 de zile față de media europeană, care se află în jurul valorii de 578 de zile, și de aproape șapte ori mai mult decât în Germania, unde pacienții beneficiază de tratamente în medie după doar 128 de zile.
Acești timpi lungi de așteptare nu sunt doar o statistică, ci o realitate care afectează fiecare pacient diagnosticat cu cancer în România. În condițiile în care multe tratamente de ultimă generație se bazează pe timp restrictiv pentru a avea eficiență maximă, aceste întârzieri pot compromite șansele de supraviețuire și de recuperare a sănătății.
Factori care contribuie la întârzieri și riscurile asociate
Experții atrag atenția că în spatele acestei situații se află mai mulți factori, de la birocrație excesivă și lipsa financierilor suficiente, până la dificultăți în aprovizionarea cu medicamente și tehnologii de ultimă generație. “Din cauza acestor întârzieri, mulți pacienți trebuie să amâne sau chiar să renunțe la tratamentele necesare, ceea ce agravează prognosticul și crește mortalitatea,” a explicat un reprezentant al FABC.
Lipsa unui sistem eficient de aprovizionare, precum și birocratia în aprobare și decontare, susținerea insuficientă din partea autorităților și implementarea lentă a noilor protocoale de tratament sunt printre principalele obstacole. În plus, sistemul de sănătate românesc se confruntă cu probleme structurale cronice, care limitează capacitatea de a furniza terapii eficiente la timp pentru un număr tot mai mare de pacienți.
Ce se face pentru reducerea acestor disparități?
Deși situația este critică, se observă și unele eforturi de a reduce decalajele, precum achiziționarea mai rapidă a medicamentelor și dezvoltarea unor centre specializate care să accelereze procesul de tratament. Autoritățile medicale și cele decizionale au anunțat, recent, proiecte pentru creșterea bugetului alocat sănătății, dar schimbările concrete încă întârzie să se materializeze în beneficii clare pentru pacienți.
O altă direcție vizează implementarea unor programe de screening și diagnostic precoce, menite să identifice cancerul în stadii incipiente, când tratamentul inovator poate fi mai eficient și mai accesibil. Totuși, aceste inițiative sunt încă în faza de dezvoltare, iar impactul real asupra timpilor de așteptare va fi vizibil abia pe termen mediu și lung.
Perspective pentru viitorul sistemului de sănătate românesc
Recent, anumite inițiative legislative și strategii naționale încearcă să abordeze aceste probleme, însă timpul rămas până la implementare și eficienta lor efectivă rămân sub semnul întrebării. Specialiștii reiterează importanța ca autoritățile să devină mai proactive și să crească alocările bugetare pentru cercetare și achiziția de tehnologii noi.
În contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, această situație scoate în evidență criza accesului pentru pacienții români, situație care necesită o reacție rapidă și coerentă. În timp ce alte țări europene înregistrează progrese notabile în reducerea timpilor de așteptare, România trebuie să facă pași decisivi pentru a integra noile terapii în sistemul de sănătate și pentru a asigura pacienților săi șanse egale la tratament de calitate.
Schimbările trebuie să fie urgente, pentru ca, în final, pacientul român să nu mai fie condamnat să aștepte ani pentru o șansă reală de vindecare.
