Compania Meta, proprietara platformei Facebook, a suspendat pagina ziarului Gândul pe 22 februarie 2026, fără o explicație oficială. Decizia a cauzat scăderea drastică a traficului online al publicației, pierderile ridicându-se la milioane de vizualizări zilnice și zeci de milioane lunar. Pagina de Facebook, verificată cu „bifă albastră”, avea peste un milion de urmăritori.
Abuzul Meta: Un atac la libertatea presei
Închiderea paginii Gândul, considerată de mulți o publicație influentă, a limitat accesul publicului la informații. Conducerea ziarului consideră că această acțiune reprezintă un atac direct la libertatea presei, garantată de Constituție și de legea română. Se subliniază că publicația a respectat întotdeauna normele deontologice. În plus, se menționează că Meta încasează sume considerabile de la cetățenii români, dar nu este supusă autorităților române și nici nu plătește taxe în România.
Ziarul a solicitat intervenția autorităților competente, inclusiv a Parlamentului, Guvernului, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Consiliului Concurenței și chiar a Comisiei Europene. Această măsură este considerată un abuz de putere, afectând libertatea de exprimare și concurența loială. Reacția Facebook ridică semne de întrebare cu privire la rolul platformelor online în modelarea spațiului public și la responsabilitățile acestora.
Prejudiciu major și încălcarea legilor concurenței
Suspendarea paginii Facebook a prejudiciat semnificativ activitatea Gândul, limitând capacitatea publicației de a ajunge la cititori. În același timp, alte publicații, care au acces neîngrădit la Facebook, beneficiază de un avantaj competitiv. Această situație poate duce la pierderi financiare și la diminuarea capacității de investiții a publicației. Mai mult, Gândul susține că Facebook încalcă Legea concurenței.
Meta a invocat încălcări ale drepturilor de autor ca motiv pentru închidere, deși aceste probleme au fost rezolvate. Gândul a prezentat o cronologie a evenimentelor și corespondența cu Meta, arătând că plângerile legate de drepturile de autor au fost soluționate. Cu toate acestea, pagina ziarului rămâne suspendată de peste cinci săptămâni, fără o explicație clară din partea Meta.
Reacții internaționale și apeluri la acțiune
Decizia Meta nu este singulară. În aprilie 2025, în Franța, peste 200 de entități mass-media au dat în judecată Meta. Acestea au acuzat Meta de „practici ilegale” în domeniul publicității și de abuz de poziție dominantă. Presa franceză reclamă faptul că Meta folosește conținut gratuit, dar obține profituri din publicitatea targetată, fără a remunera corespunzător creatorii de conținut. Mai mult, Meta este acuzată că colectează date personale fără consimțământ, încălcând regulile europene.
În martie 2025, în Franța, a fost deschis un alt proces împotriva Meta, de către sindicatele editorilor, autorilor și compozitorilor. Meta este acuzată de încălcarea drepturilor de autor și parazitism economic, pentru utilizarea ilegală de opere protejate pentru antrenarea modelului de inteligență artificială „Llama”. Uniunea Europeană a amendat Meta cu 200 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor privind utilizarea datelor personale.
