Extrema dreaptă europeană, divizată de războiul dintre SUA și Iran
Războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a generat tensiuni și diviziuni în rândul partidelor de extremă dreaptă din Europa. Aceste formațiuni politice se văd puse într-o poziție dificilă, nevoite să jongleze între sprijinul pentru Donald Trump și presiunile de a condamna efectele conflictului care ar putea afecta cetățenii europeni. Dincolo de condamnarea regimului iranian, partidele naționaliste se străduiesc să navigheze într-un peisaj politic complex, cu interese contradictorii.
Orbán și Salvini, prinși între loialitate și pragmatism
Viktor Orbán, premierul Ungariei, a evitat să condamne sau să susțină atacurile asupra Iranului. Acesta a menținut o poziție ambiguă, aparent pentru a-și proteja agenda politică internă, axată pe „narațiunea pro-pace”. Într-un interviu acordat publicației maghiare ATV, Orbán a minimalizat conflictul, afirmând că bombardarea Iranului nu constituie un război nou, ci mai degrabă „eliminarea definitivă și închiderea unui punct focal anterior nerezolvat”.
Liderul Ligii italiene, Matteo Salvini, a adoptat o abordare similară, în ciuda faptului că a pledat anterior pentru acordarea Premiului Nobel pentru Pace lui Donald Trump și a evidențiat importanța anti-intervenționismului. Paolo Borchia, șeful delegației Ligii în Parlamentul European, a recunoscut sensibilitatea subiectului, subliniind faptul că se află între o dezbatere internă aprinsă privind utilizarea bazelor americane pe teritoriul italian.
AfD, îngrijorată de consecințele războiului
O abordare diferită au adoptat liderii Alternativei pentru Germania (AfD), Alice Weidel și Tino Chrupalla, care au exprimat îngrijorări cu privire la consecințele potențiale ale conflictului. Aceștia au avertizat că o „prăbușire ulterioară a Iranului ar fi catastrofală, declanșând valuri masive de migrație, șocuri grave asupra prețurilor la energie”. Europarlamentarul AfD, Tomasz Fröhlich, a sugerat măsuri urgente, printre care revenirea la cărbune și energie nucleară.
Flemish Interest, partidul de extremă dreaptă din Belgia, a evidențiat, de asemenea, consecințele asupra energiei și migrației, invocând efectele intervențiilor occidentale în Libia și Siria. Similar, partidul ANO, aflat la guvernare în Republica Cehă, pare reticent să critice deschis Statele Unite și Israelul, temându-se, în special, de o creștere a costurilor energiei, o problemă majoră pentru țară.
Adunarea Națională (RN) din Franța, condusă de Marine Le Pen și Jordan Bardella, a criticat intervenția americană, aliniindu-se cu președintele Emmanuel Macron. Deputatul RN, Pierre-Romain Thionnet, a subliniat că „schimbarea impusă din exterior – în special doar prin atacuri aeriene – nu are niciun exemplu istoric de succes”.
În același timp, partide precum Vox din Spania, Partidul Libertății din Olanda și Reform UK al lui Nigel Farage sunt mai aliniate cu Trump.
Parlamentarii europeni de extremă dreaptă au respins propunerea de a discuta amenințările lui Trump la adresa Spaniei în sesiunea plenară a Parlamentului European de săptămâna viitoare. O discuție mai generală despre consecințele războiului este programată pentru miercuri, la Strasbourg.
