Un fungicid folosit în agricultură ar putea afecta sănătatea pe 20 de generații, arată un nou studiu
Un studiu recent, realizat pe șobolani, sugerează că expunerea la un fungicid utilizat în agricultură în timpul sarcinii poate avea efecte semnificative asupra sănătății descendenților, efecte ce se pot transmite pe parcursul a până la 20 de generații. Cercetarea, realizată de cercetători de la Universitatea de Stat din Washington, a analizat efectele vinclozolinului, o substanță activă întâlnită în fungicidele folosite pentru combaterea bolilor fungice la plante. Rezultatele, publicate recent, ridică semne de întrebare cu privire la impactul pe termen lung al substanțelor chimice din mediul înconjurător asupra sănătății umane.
Efectele fungicidei asupra liniei germinale
Cercetătorii s-au concentrat pe vinclozolin, o substanță care poate afecta linia germinală, adică celulele din care se formează spermatozoizii și ovulele. „În esență, atunci când o femelă gestantă este expusă, și fătul este expus. Iar linia germinală din interiorul fătului este, la rândul ei, expusă. Din acel moment, efectele pot apărea la urmași și la generațiile următoare”, a explicat profesorul Michael Skinner, coordonatorul studiului. Astfel, o singură expunere în timpul sarcinii a dus la creșterea riscului de apariție a unor boli la urmașii animalelor studiate.
Modificările observate nu au alterat secvența ADN-ului, ci au influențat modul în care organismul „citește” genele, un fenomen cunoscut sub numele de moștenire epigenetică transgenerațională. Această moștenire epigenetică afectează riscul de a dezvolta anumite boli. Animalele din liniile afectate au prezentat probleme la nivelul rinichilor, prostatei, testiculelor și ovarelor. În generațiile mai târzii, au apărut complicații severe în timpul nașterii.
Agravarea problemelor de sănătate de-a lungul generațiilor
Studiul a urmărit evoluția efectelor de-a lungul a 20 de generații. În primele zece generații, riscul de boală a rămas ridicat. Ulterior, în jurul generației a 15-a, cercetătorii au observat o agravare a situației. „În generațiile 16, 17 și 18 boala a devenit foarte pronunțată, iar uneori fie mama, fie puii mureau în timpul nașterii”, a precizat Skinner.
Este important de menționat că rezultatele provin din experimente pe animale și nu demonstrează direct că același proces are loc la oameni. Cu toate acestea, cercetătorii consideră că studiile pe mamifere pot oferi indicii importante despre modul în care substanțele chimice din mediul modern ar putea influența sănătatea pe termen lung.
În timp ce la șobolani 20 de generații trec în câțiva ani, la oameni, același interval ar însemna sute de ani. Echipa de cercetare susține că studiile epigenetice ar putea ajuta medicina să identifice riscurile mai devreme și să dezvolte strategii de prevenție. „Acest studiu arată că problema nu va dispărea de la sine. Dar putem folosi epigenetica pentru a trece de la medicina reactivă la medicina preventivă”, au concluzionat oamenii de știință.
