Criza din Orientul Mijlociu reaprinde temerile legate de securitatea energetică a Europei
Creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu și posibilele repercusiuni asupra piețelor energetice globale reînvie spectrele crizelor din trecut, punând sub semnul întrebării eforturile Uniunii Europene de a-și asigura independența energetică. Situația, care vine la șapte luni de la invazia rusă în Ucraina, a stârnit îngrijorări majore în rândul liderilor europeni, care se pregătesc pentru un summit crucial la Bruxelles.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a acuzat Rusia că manipulează piața energetică a UE, într-un context de prețuri volatile la energie. „Ei preferă să ardă gazul decât să-l livreze”, a spus ea. „Acesta este un război împotriva energiei noastre, un război împotriva economiei noastre, un război împotriva valorilor noastre și un război împotriva viitorului nostru”, a adăugat von der Leyen, subliniind intenția Europei de a renunța la gazul rusesc și de a se orienta către parteneri considerați mai fiabili, precum Statele Unite sau Norvegia.
Dependența de SUA și vulnerabilitățile europene
Un diplomat european, care a cerut anonimatul, a exprimat frustrarea față de lipsa de progrese. „Am jurat că vom învăța. Am promis că lucrurile se vor schimba, dar iată-ne aici”, a spus acesta. Principalul motiv de nemulțumire este șocul energetic tot mai mare al Europei, declanșat de conflictul din Orientul Mijlociu și care amenință să domine summitul liderilor europeni.
În prezent, Statele Unite au devenit un pilon fundamental al aprovizionării cu energie a Europei, înlocuind Rusia. Continentul european este cel mai mare importator de gaze naturale lichefiate (GNL) din lume, iar SUA este principalul furnizor, cu o cotă de 57% din totalul importurilor europene de GNL. Germania, cu un consum energetic ridicat, importă în proporție de până la 96% GNL din SUA.
Cu toate acestea, această dependență de SUA și-a arătat limitele. Președintele american Donald Trump a folosit pârghia economică și disperarea Europei de a beneficia de ajutorul SUA pentru a face presiuni asupra UE să se angajeze să cumpere GNL american mai scump. În iulie, Trump a amenințat blocul cu taxe vamale de 30% la toate exporturile sale către SUA, cu excepția anumitor mărfuri.
Căutarea soluțiilor de moment și lecțiile de învățat
„Această alegere între energia rusă și volatilitatea pieței globale este o alegere foarte proastă pentru Europa”, a declarat Dan Marks, specialist în securitate energetică la Royal United Services Institute (RUSI). În timp ce Europa este capabilă să-și asigure aprovizionarea cu energie și în actuala criză, problema principală este legată de costuri și de competitivitate.
China, prin strategia sa de electrificare, arată calea de urmat pentru independența energetică, unde peste 30% din consumul final de energie provine din electricitate. În UE, diviziunile privind politicile de tranziție energetică sunt evidente, iar dezbaterile privind flexibilizarea Sistemului de comercializare a emisiilor (ETS) sunt aprinse.
La summitul UE de joi, liderii vor căuta soluții pe termen scurt pentru a reduce impactul crizei asupra cetățenilor și economiei. Se vor discuta măsuri precum revizuirea impozitelor și plafonarea prețurilor. Ministrul britanic de finanțe a anunțat recent reexaminarea măsurilor pregătitoare din criza energetică din 2022.
Premierul italian Giorgia Meloni a cerut suspendarea urgentă a aplicării ETS la producția de energie electrică. Comisia Europeană propune utilizarea veniturilor obținute din ETS pentru a sprijini industriile afectate de costurile în creștere.
