Conform Economica: Europa, sub asaltul dronelor invizibile. Un nou studiu IISS, realizat în colaborare cu Fundația Hanns Seidel din Germania, aruncă o lumină critică asupra capacității statelor europene de a identifica și atribui atacurile cu drone, incidente tot mai frecvente la nivel continental. Cercetarea a analizat 144 de evenimente petrecute între august 2024 și februarie 2026 în 12 țări membre NATO, plus Irlanda, dezvăluind vulnerabilități semnificative în fața acestei amenințări hibride.
Fragilitatea sistemelor de apărare anti-drone
Principala concluzie a studiului este alarmantă: arhitectura actuală a Europei în materie de contracarare a atacurilor cu drone este depășită de realitatea amenințării. Deși NATO, Uniunea Europeană și guvernele naționale au început să acorde o atenție sporită acestei probleme, rezultatele sunt departe de a fi satisfăcătoare. Sistemele de detectare sunt neuniforme, actele normative sunt fragmentate, iar opțiunile de răspuns se dovedesc adesea disproporționate.
Mai grav, procesul de atribuire a responsabilității pentru atacuri rămâne mult prea lent, compromițând astfel capacitatea de descurajare. Această lentoare permite atacatorilor să opereze cu un grad ridicat de impunitate, speculând lipsa de coordonare și reacție rapidă a statelor europene.
Dificultatea atribuirii, o provocare majoră
Studiul subliniază că atribuirea atacurilor rămâne o provocare cheie pentru guvernele europene. Oficialii citați în cadrul cercetării au indicat faptul că statele și-au concentrat eforturile pe răspunsuri naționale, neglijând construirea unei imagini de ansamblu și stabilirea unor legături între incidente similare petrecute în diverse țări. Această abordare fragmentată contribuie la incapacitatea de a identifica rapid și eficient sursa amenințărilor.
Klaus Holetschek, președintele Fundației Hanns Seidel, a calificat situația drept „alarmantă”, declarând că „Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de amenințare hibridă”. Incidente precum cele asupra aeroporturilor sau instalațiilor militare sensibile nu pot fi atribuite în mod clar Rusiei, de exemplu, din cauza lipsei de dovezi concludente sau a dificultăților în coordonarea investigațiilor transfrontaliere.
Raportul IISS estimează cu o probabilitate ridicată că Kremlinul ar fi desfășurat o campanie de atacuri cu vehicule aeriene fără pilot (UAV) menită să vizeze Europa. Identificarea precisă a acestor atacuri și a responsabilității lor este esențială pentru a dezvolta strategii de apărare eficiente și pentru a descuraja viitoare agresiuni. Lipsa unei abordări unificate și a unor mecanisme rapide de atribuire lasă continentul vulnerabil în fața unei noi generații de conflicte.
Sursa: Economica
